A fost odată ca niciodată- cum spunem şi cum reprezentăm poveştile pentru copiii mici
Traducerea articolului Once upon a time, capturing and animating young children stories, scris pentru blogul reţelei britanice Earlyarts UK, în noua mea calitate de International Guest Blogger. Articol postat în 27 martie 2014.
http://earlyarts.co.uk/upon-time-capturing-animating-young-childrens-stories/
De ce au nevoie copiii mici de poveşti?
Poveştile sunt o sursă de informaţii despre lumea înconjurătoare.
« Se ştie acum că cititul cu voce tare este foarte important pentru bebeluşi şi copii în primii lor ani de viaţă. Această activitate are un impact puternic auspra întregii lor dezvoltări şi pentru viitoarea capacitate de învăţare. Poveştile îi ajută pe copii să facă faţă multor sentimente şi probleme. Ora de poveşti poate fi un timp special când vă ocupaţi de copil şi de nevoile sale. (Women’s and Children’s Health Network//Parenting and Child Health//http://www.cyh.com/HealthTopics/ )
Dar poveştile sunt importante şi pentru educarea inteligenţei emoţionale. « Când spunem poveşti copiilor punem bazele alfabetizării emoţionale. Acest proces începe cu ascultarea poveştilor şi poate fi dezvoltat pe măsură ce copiii capătă încredere ca să spună şi să creeze propriile lor poveşti. » (Telling Tales, Storytelling as Emotional Literacy, Taffy Thomas &Steve Killick)
La fel de importante sunt poveştile şi pentru educarea inteligenţei emotionale.
Poveştile îi ajută pe copii să îşi înţeleagă sentimentele. „Când citeşti sau când spui o poveste în care este vorba de sentimente, îţi ajuţi copilul să îşi accepte sentimentele şi să înţeleagă ce simt ceilalţi. El invaţă că nu este singur şi că ceilalţi poate că simt la fel ca el. Aceasta îl ajută, fiindcă ştie că sentimentele sale sunt OK.” (Women’s and Children’s Health Network/Parenting and Child Health – http://www.cyh.com)
Cititul şi spusul povestilor sunt şi contexte benefice pentru a crea legaturi. Intrucat copiii mici învaţă prin intermediul cuvintelor, noi credem ca ei sunt perfect pregătiţi pentru poveşti. Dar dincolo de cuvintele şi întâmplările din poveşti, copiii au nevoie, la fel de mult, de legătura emoţională cu cei din jurul lor. Au nevoie de vocea umană şi inflexiunile ei, ca să trăiască emoţii diverse. Au nevoie de chip şi măştile lui, ca să înţeleaga codul sentimentelor. Au nevoie de personaje, ca să afle care sunt relaţiile posibile între fiinţe.Au nevoie de imagini, ca să călătorească cu imaginatia şi cu sufletul. Au nevoie de experienţe senzoriale, ca să descopere lumea în modul cel mai concret.
Dupa cum spune Paley, poveştile creeaza un ritual esential de ancorare a unei zile într-o dimensiune a fanteziei şi spiritualităţii.
Paley spune „O zi fără poveşti este, pentru mine, o zi fără conexiuni. Copiii au jocul, dar eu nu-mi amintesc ce este real pentru ei fără poveştile lor, ca să le ancoreze fantazia şi scopul.” Vivian Gussin Paley
Uităm deseori că spiritualitatea începe de la cea mai mică vârstă, cu simplele întrebări filosofice: ce, de ce, cum?
Ce poveşti sunt potrivite pentru copiii mici
Am crezut o vreme că tânăra generaţie nu mai are nevoie de poveşti clasice, că ele sunt depăşite şi prafuite. M-am înşelat. La atelierul “Degetarul fermecat” am invitat numai poveşti clasice, despre personaje mici, curajoase şi frumoase, ca să mă conving dacă am dreptate sau nu. A funcţionat minunat. Am aflat astfel ca poveştile clasice sunt adorate de copii. Chiar le plac. Cel mai mare succes la acest atelier l-a avut povestea lui Grimm despre Broscoiul fermecat. Momentul sărutului a fost absolut fascinant pentru copii.
Totuşi trebuie să ne punem mereu întrebarea: ce spunem cu ele, ce vrem să le transmitem? Pentru noi a fost clar, am vrut să le arătăm copiilor că şi fiinţele mici pot fi curajoase şi inteligente, nu doar frumoase.
Iata încă un motiv important ca să spunem poveşti: să îi cunoaştem pe copii. Poveştile îi stimulează să se exprime, să ne arate ce le place şi ce nu le place.
In anumite secvenţe, unde este vorba de aparentă cruzime sau violenţă, care nu mai sunt acceptate în societatea noastră, am modificat poveştile vechi. La finalul poveştii lui Grimm cu Broscoiul fermecat, am modificat secvenţa cand fata îl aruncă pe broscoi de perete. In versiunea noastră, broscoiul o roagă pur şi simplu să îl sărute, promiţându-i că asta va schimba totul. In povestea Hansel şi Gretel, vrăjitoarea cea crudă din povestea lui Grimm devine, în versiunea noastră, o bunică exigenta, care face educaţie cu cei doi copii.
Poveştile noi sunt la fel de importante pentru copii. Aici ei îşi regăsesc temele vieţii de zi cu zi: nevoia de a fi acceptaţi, de a-şi face prieteni, de a se exprima fără frică. Aventurile unei seminte- o poveste contemporană românească – vorbeşte despre nevoia de prieteni a unei seminţe- copil. Copiii au adorat sămânţa. Poate fiindcă ea seamănă atât de bine cu ei şi pune mereu întrebări: cine, de ce, cum?
Uneori poveştile trebuie create special, daca nu găsim ce avem nevoie pe tema aleasă, precum educaţia mâncatului sănătos, o tema atat de importantă astăzi. Fiind atât de aproape de copii, spusă într-o bucătărie, în jurul mesei, lângă ei, la un atelier de gătit, copiii au fost impresionaţi de unul dintre personaje (un şoricel) şi m-au întrebat. “E adevarat?” “Da”, am răspuns. Da, în acel moment, în acel context, totul era adevărat, şoricelul era şi el adevărat. Şi chiar am vorbit serios.
Cele mai bune metode de a spune poveşti copiilor mici
După părerea mea, când spui poveşti copiilor mici-mai ales la ateliere pentru grupuri-ai nevoie de păpuşi. Cuvintele nu sunt suficiente, copiii au nevoie să vadă personajele. Spectacolele noastre de teatru de păpuşi sunt foarte asemănătoare cu acele jocuri sociale ale copiilor, cu ascunzători, cutii şi căsuţe de păpuşi.
In acest fel este uşor să duci povestea într-un spaţiu neconvenţional, dar mai ales, acest fel de a spune povestea îi inspiră pe copii cel mai mult. Le este familiar, de asemenea, povestea-spectacol poate fi recreată acasă. Vrem ca spusul poveştilor şi teatrul să fie simple şi uşoare. Vrem să încurajăm părinţii să spună poveşti acasă. Aşa că noi combinăm convenţia- « această valiză arată ca o casă din grădină »- cu lucruri adevărate pe care le punem înăuntru. Miere, îngheţată, apă, ierburi aromate. Mai ales prăjiturile trebuie să fie prăjituri adevărate dacă se poate. Dulciurile fac parte din copilărie. Recuzita senzorială îi captivează pe copii. Muzica şi sunetele fac parte şi ele din întreaga experienţă. Şi noi credem că « tehnicile audio îi pot ajuta pe copii să găsească un sens lumii într-un mod profund » (http://earlyarts.co.uk/using-old-technology-capture-childrens-stories/) şi folosim sunetele şi muzica cât de mult putem. 
O poveste ajunge la mintea copiilor, dar şi la sufletul lor. Am observat că imaginaţia este stimulată de detalii foarte concrete. Personajele trebuie să aibă nume adevărate şi să facă lucruri adevărate: să mănânce, să bea, să se certe, să râdă, să se sărute. In spectacolul despre Croitoraşul cel viteaz după Fraţii Grimm personajul principal mănâncă magiun de prune, ceea ce îi inspiră pe copii să facă la fel. Şi asta este şi ideea, să îi inspiri pe copii să facă lucruri bune.
Jocul după spectacol
Am descoperit, de asemenea, că jocul după spectacol este o necesitate. Le permite copiilor să intre în contact cu lumea poveştii. Ii stimulează să îşi spună poveştile, să se joace, să vorbească, să-şi exprime emoţiile. Este o cale de a avea feedback-ul lor emoţional. De asemenea, este un context foarte bun pentru copii şi părinţi de a fi împreună.Părinţii fac astfel descoperiri importante despre comportamentul copilului, despre ce îl interesează, despre cum relaţionează, cum comunică.
EarlyartsUK este cea mai reputată reţea naţională a specialiştilor în educaţia timpurie din Anglia, deţinătoare a prestigioase premii pentru valoarea muncii desfăşurate.
Earlyarts produce materiale educaţionale de foarte bună calitate (, creative teaching materials ) adecvate felului în care învaţă copiii.
Bazate pe metodologii pedagogice confirmate ştiinţific, materialele sunt aduse la viaţă prin mijloace moderne : webinar training, consultancy and international resources ,
menite să facă practica o experienţă mai plăcută şi mai eficientă-atât pentru adulţi, cât şi pentru copii.
Earlyarts promovează practici de cel mai înalt nivel şi furnizează documentaţie şi informaţii despre educaţia timpurie creativă de pe tot cuprinsul lumii ( research and evidence, appraisal of relevant policy, curriculum development, and effective creative early years practice across the world.)
Earlyarts UK declară :
« Viziunea noastră pentru următorii zece ani este să furnizăm fiecărei instituţii din Anglia abordări creative pentru predat şi învăţat, care să-i ajute pe copiii preşcolari să aibă rezultate remarcabile şi să-şi implinească potenţialul incredibil. «
artelierd 