Ştefan Luchian, Crizanteme

Arta românească, ce sărbătoare!

„Arta  este oglinda cea mai pură în care se răsfrânge ireproşabil sufletul unei naţiuni”, Nicolae Tonitza, 1938

Am sărbătorit identitatea românească pe parcursul întregului an 2016, descoperind şi explorând pictura modernă, de la Theodor Aman, cu minunatul său coș de fructe de toamnă, la Ion Ţuculescu, cu vibrantul său câmp de rapiță şi totem roșu care i-a fascinat pe copii. In Galeria de Artă Românească Modernă, de la Muzeul Naţional de Artă al României, prin ateliere adresate vârstelor de la 3 la 14 ani, în limbile română şi engleză.

rapsodii-de-toamna

Atelierul Rapsodii de toamnă, seria Călătorie prin anotimpuri, la MNAR, Galeria de artă românească modernă, 2016

Corăbii la Brăila, mahalale în București cu felinar verde ca un clovn jucăuș,  pastel cu copac și fântână cu cumpănă la Brebu, stejar în pădure, bărci la mal, turci și tătari la Balcic, sat dobrogean strălucind curcubeu după ploaie, pădure îngropată în zăpadă, copaci rotunzi şi albi ca vata de zahăr, ghiocei si toporaşi, crizanteme albe, galbene şi mov, jocuri cu hârtie îngălbenită de timp şi melancolie, spectacol de nori călători, fete melancolice în casă, la gura sobei citind scrisori, pe malul mării în reverie, în vie cu coşul plin, legume albastru- mov sau în culorile pământului, case cu pridvor si șindrilă, coşuri, ulcioare, ștergare, știuleți, prune, pere, ciulini, floarea soarelui, car cu boi, turci bând cafea, must în cană de lut, fântână  cu cumpănă în câmpie, case cu acoperiş albastru şi horn roşu, garduri de lemn sau din piatră, tânără din anii 30 cu umbrelă şi colier de perle, explozia unui cireș înflorit într- o grădină verde smarald, primăvară în stil Art deco, cărți, iarbă, vară cu maci, țărani, orășeni, pictori făcându- şi selfie prin arta lor, derdeluș jucăuş şi suav, motive decorative tradiționale, stejar umbros, cana de sticlă transparentă cu flori de pădure, turci în şalvari cu pipă, ibric şi măgari, luminiş de vis în pădure, câmp ars de soare şi încărcat de energie. O lume cu anotimpuri prin care am călătorit nu doar cu privirea, ci și cu sufletul și mintea. Natură, floră, faună, civilizație, stil, istorie, tradiții,oameni, orașe, sate, locuri, costume, culori, artă, cultură, identitate.

A- ţi iubi ţara înseamnă a o cunoaște dimpreună cu arta şi cultura ei. Este ceea ce facem. Artelierele la muzeu continuă până aproape de Crăciun. Şi sărbătoarea la fel!

1

Baiatul care a redescoperit desenul

Am observat că F. era mai mare decât ceilalţi copii veniţi la atelier. Nu mi-am făcut probleme, expoziţia de grafică şi povestea lui Eugen Ionescu se adresau oricărei vârste. Dar am devenit curioasă, iar, pe de altă parte, m-am bucurat. Eram curioasă să aflu resorturile intime ale prezenţei lui, ce anume îl interesa în mod particular. Şi m-am bucurat că oferta noastră devenea astfel atât de generoasă.

 

Am poposit, pentru început, în faţa a trei dintre lucrările de grafică ale lui Alechinsky inspirate de textele lui Ionescu, dar şi de hârtia de corespondenţă folosită de el, în tonuri de alb- gri- bej, cu ştampile roşii,  cu grafie în peniţă, cu cerneală maro ruginie,  cu volute de litere şi cifre, o lume care se deschidea spre tine, cu cât o priveai mai de aproape şi mai atent. Am interpretat ceea ce vedeam, deloc abscons, abtract sau complicat- un clovn, un chip “ca de cosmonaut” şi o mână ca un animal cu ochi de foc, un alt chip asociat cu animale- urs polar, cer şi lună. Liniile se desfăceau spre noi şi ne ofereau poveşti, care îi încântau pe copii. Tot ceea ce părea la început, abstract, închis şi încifrat se desfăşura ca un evantai plin de sensuri.  Desene construite simplu, doar din meandrele liniilor negre ale tuşului. O lume atât de apropiată de cea a copiilor, cărora le place să mâzgălească cu creionul pe hârtie, lăsându-şi imaginaţia şi mâna libere. Conduse doar de fantezie.

Prinsă de poveste, de desfăşurarea micului spectacol cu zeci de păpuşi din hârtie identice am uitat de el, de F. Dar cumva, cu al 7-lea simţ, ştiam că este acolo. Era la fel de atent şi prezent ca toţi ceilalţi copii şi părinţi.

Apoi, după poveste, copiii au desenat, dând viaţă, prin linii în tuş negru, personajelor poveştii. Intr-un fel, aşa cum făcuse Pierre Alechinsky cu grafica sa. Iar F. a rămas acolo, chiar după ce  plecaseră ceilalţi copii. Era captivat de jocul formelor pe hârtie. Redescoperise bucuria desenului.

2.jpg

Reproducere din catalogul expoziţiei

“La şcoală, profesoara i-a spus că nu desenează frumos. Şi nu a mai desenat, deşi îi plăcea atât de mult. Acum văd că se bucură iar să deseneze. Astfel de expoziţii ar trebui vizitate de profesorii de artă cu clasa, ca să înţeleagă in primul rând ei că nu există un singur fel de Frumos.”

Da, şi că arta contemporană are multe stiluri- completez eu în gând. Dar este arta contemporană cunoscută în şcoală? Merg şcolile în galeriile de artă contemporană, văd copiii grafică, gravură, tapiserie, instalaţii, lucrări în sticlă, etc?  Iată, arta contemporană face minuni cu un copil, într-un caz specific, ca o terapie estetică. Insă face minuni şi cu toţi ceilalţi, mai mici, care s-au bucurat entuziast de ea.

Şi mai mă gândesc la ceva. Un muzeu îti oferă nu doar lucrări de artă de privit, în cazul nostru, ci pur şi simplu, o experienţă.

3

Coperta catalogului expoziţiei de la Muzeul Naţional de Artă al României

Articolul face referire la atelierul Poveşti in alb şi negru, povestea Şi tu eşti Jacqueline!, după Eugen Ionescu, din cadrul expozitiei de grafică Pierre Alechinsky şi scriitorii, organizată de Delegația Valonia-Bruxelles / Délégation Wallonie-Bruxelles à Bucarest si Muzeul Național de Artă al României, împreună cu Artelier D, Proiecte pentru copii.

21

Artelier Unicorn Junior- povesti si arta cu pietre

Spunem povestea Piatra Dragonului, la Junior Store, str Turda nr.122.

Sâmbătă 24 octombrie, ora 11.

8 locuri disponibile

Durata: 1 oră.

Taxa:  25 lei/copil. Părinţii nu plătesc.

Rezervările se pot face şi în magazin ori pe adresa acestuia: office@juniorstore.ro, tel.0723 391 374.

Rezervariartelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com.
Pentru scurte info: tel. 0724 554 199.

Rezervarile se fac numai pe email, cu info despre varsta copilului.

2

Povestea de sâmbătă 24 octombrie se petrece în sudul Spaniei, unde oamenii beau lapte de migdale şi mănâncă pere ţepoase, iar soarele este mov la apus. Aflăm întâmplări despre două prietene şi o piatră cu puteri magice, Piatra Dragonului, şi cum schimbă ea în bine viaţa unei familii.

In partea de activitate creativă observăm pietre de pe Valea Doftanei, desenate de natură. Le reproducem pe hârtie prin desen şi acuarelă. La Abecedarul fantastic, învăţăm despre dragoni, zmei şi balauri.

Spiriduşul şi petrecerea de fantome, în programul viitor

Sâmbătă 31 octombrie povestea  este despre stafii. Stafii mici şi simpatice. Vom construi fantome-marionetă şi ne vom juca cu ele, într-o poveste pe care o compunem împreună.

Avem marea rugăminte la cei care se inscriu să respecte rezervarea, iar în caz de imposibilitate de a mai participa să anunţe în timp util. Fiind doar 8 locuri la acest atelier, este necesar să le putem folosi efectiv, oferindu-le acelora care doresc  şi pot veni. Multumim tuturor  celor care deja urmează această regulă de bună colaborare.

Mai multe despre ARTELIER UNICORN JUNIOR găsiţi aici

https://artelierd.wordpress.com/2015/10/05/artelier-unicorn-junior-din-10-oct/

Unicorn Junior

Artelier Unicorn Junior, din 10 oct

ATELIERE CREATIVE

 Pentru 3-6 ani

Lansăm Artelier Unicorn Junior, un concept care reuneşte o poveste, o activitate creativă, un desen de colorat cu un animal fantastic, în jurul unei ceşti de ceai cu biscuiţi, la Junior Store, un magazin-librărie cu stil, de pe strada Turda 122 (intersecţia cu Bd Ion Mihalache). La fiecare atelier vom învăţa despre o creatură fantastică şi vom primi o filă de colorat din  Abecedarul fantastic. Poveştile  sunt inspirate de cărţi aflate în magazin şi au drept temă Fantasticul. Atelierul este susţinut de Daniela Mişcov, care va combina arta povestitului cu teatrul de păpuşi. Desenul se va afla în centrul activitaţilor creative. Copiii vor învăţa să deseneze diverse animale. Vom porni de la un model, dar vom încuraja stilul personal, astfel încât întrebarea „E bine?” să nu-şi mai aibă rostul. In Artă, un creator talentat este cel care stabileşte normele estetice şi e benefic pentru dezvoltarea creativităţii să încurajăm acest tip de gândire..

Calendarul este următorul:

Prinţesa, Prinţul şi Unicornul, 10 octombrie, ora 11
Doamna Ţestoasă îşi caută casă, 17 octombrie, ora 11
Piatra dragonului, 24 octombrie, ora 11
Spiriduşul şi petrecerea de fantome, 31 octombrie
, ora 11.

Taxa: 25 lei/copil. Participarea este individuală.

Durata: o oră.

Numărul maxim de locuri este de 8.

 Povestea “Prinţesa, Prinţul şi Unicornul” este adaptată după cartea “Prinţesa Lillifee şi unicornul” de Monika Finsterbusch, apărută la Erc Press. O aventură care începe cu o prinţesă într-o grădină de trandafiri şi ajunge tocmai în regatul de gheaţă, unde domneşte Crăiasa Zăpezii , mama unui prinţ care călăreşte unicorni. Vom aşeza prima filă din Abecedarul fantastic, dedicată Unicornului.

Vom colora şi decora cu fantezie minunatul cal alb cu un corn luminos în frunte.

Copy of librariaJunior store

Magazinul Junior Store, camera de atelier.

 

Foto Cătălin Oprea.

O lansare cu arta şi joc- Ghidul poznet nr.3

Oare cum o fi la o lansare de revistă pentru copii?  Mai precis la Ghidul pozneţ de cultură numărul 3?

Am văzut numărul 1 pe Facebook- mi-a stârnit curiozitatea, numărul 2 a ajuns şi la mine, l-am răsfoit, l-am citit şi apoi l-am oferit copiilor cu care lucrez. Iar acum, la numărul 3, am ajuns la lansare, la invitaţia Valentinei Bâcu, managerul Asociaţiei Câte-n Lună şi-n Mansardă. La Librăria Cărtureşti Verona, sus de tot, în mansardă. Din câte am văzut, din ce am făcut, mansardele- reale sau din gând- sunt pline de energii pozitive.

Foto Cătălin Oprea.

Mansarda era plină ochi. Eu trimit sms copilului acasă, Iulia Iordan o ţine în braţe pe fetiţa cea mică. Foto Cătălin Oprea.

La ora 6 fix, în mansardă la Cărtureşti, plin. Mămici, artiste şi artişti, multă copilărime, de la cei mai mici, la mărişori. Lansarea a fost altfel, fiindcă aşa e când sunt copiii prin preajmă. Ei impun prin simpla lor prezenţă, dacă este luată în serios, o desfăşurare diferită, cu joc. Valentina i-a luat alături, într-un labirint. Copiii au ţopăit, aşa cum le place. Apoi au fost prezentate artistele, colaboratoarele- multe dintre ele, mămici. Implicate cu dublă perspectivă, artiste pasionate şi mămici dedicate. Am salutat-o pe Valentina, care era bucuroasă şi emoţionată. Am dat nas în nas cu Beatrice Iordan, ce ziceam…artiste şi mămici. A venit cu cei doi copii.  Şi fiindcă rimează tare bine, următoarea întâlnire a fost cu Iulia Iordan, venită cu fetiţele ei jucăuşe. Fiindcă şi eu sunt mămică, mă puteţi vedea cum trimit sms băiatului meu, într-unul dintre instantaneele reportajului foto de la eveniment.

Labirintul. Foto Cătălin Oprea.

Labirintul.
In imagine, S-D: Valentina Bâcu, Daniela Mişcov, Beatrice Iordan. Foto Cătălin Oprea.

Apoi lansarea s-a transformat în atelier relaxat, de sărbătoare. S-a cântat la pian un pic, iar atmosfera s-a încălzit şi s-a luminat. Apoi s-a îndulcit, fiindcă au venit bomboanele Mozart, toate numai ciocolată.

S-a cântat la pian. Foto Cătălin Oprea.

S-a cântat la pian.
Foto Cătălin Oprea.

Când credeam că s-a terminat, mi-am dat seama că, de fapt, tocmai începea. Scriitoarea şi jurnalista Adina Popescu, puţin răcită, le-a citit copiilor o poveste despre răceală. Nu una obişnuită, ci cosmică. Despre Soare şi planete. S-a potrivit, căci taman în această săptămână astronomii au înregistrat o victorie universală, adică o mare descoperire în Univers:  au găsit apă pe Marte. Povestea era tare potrivită pentru a fi transformată în mic spectacol de teatru, o scurtă dramatizare, sau o scenă mititică cu păpuşi-am gândit eu pofticioasă, când am auzit ping-pong-ul dialogului. După poveste, aşa cum îmi place şi mie, a urmat partea creativă. Tare linişte s-a făcut! Desenul are această forţă, de a aduce linişte, ca prin vrajă. Alexandru Ciubotariu, artist colaborator al revistei, le-a arătat pe flipchart, copiilor, cum se face o bandă desenată. Pornind de la povestea ascultată, despre Soare şi planete. Apoi i-a lăsat singuri, ca la derdeluş, sau ca la înot- un mic impuls, apoi gata, singurei. Imediat, copiii s-au scufundat în desenat ca orice artişti adevăraţi. Vocile au tăcut, chiar şi noi adulţii am tăcut. Nu se mai auzeau decât foile foşnind. Vorbea Arta.

Pâş- pâş, am plecat, nu înainte de a trage puţin cu ochiul în laboratorul de creaţie. Copiii desenau absorbiţi,  cu îndemânare şi plăcere. Ştiţi cum e, unui copil nu trebuie să-i spui a doua oară să deseneze. E magic!

Desenul e magie şi minunăţie. Foto: Cătălin Oprea.

Desenul e magie şi minunăţie.
Foto: Cătălin Oprea.

Oare ce o să mai inventeze realizatorii revistei pentru lansarea nr.4? De abia aştept să văd, apoi să vă povestesc.

Joc in verde

Bebelusii, la Noaptea Institutelor Culturale

Maine, vineri 19 iunie, ora 18.30, avem un nou spectacol de teatru cu JOC IN VERDE, de aceasta data in Gradina Institutului Cultural Roman, din Aleea Alexandru 38 (langa Bd Aviatorilor, intre Piata Victoriei si Piata Aviatorilor), in cadrul unui mare eveniment: Noaptea Institutelor Culturale.

Spectacolul JOC IN VERDE, facut cu drag, de catre Artelier D si Asociaţia Da’DeCe, pentru cei mai mici,copiii de 1-3 ani, se va juca in decorul care l-a inspirat: o gradina verde.

Intrarea este libera, dar locurile sunt limitate.

Avem 10 locuri (pentru 10 familii), care pot fi ocupate numai pe baza de rezervare. La una dintre adresele: artelierd@yahoo.com, artelierdproiecte2012@gmail.com.

Va asteptam cu bucurie si mult verde, intr-o gradina frumoasa ca in povesti!

Institutul Cultural Roman a pregatit un program dens, de dimineata pana seara. Toata lumea va fi fericita, inclusiv bebelusii. Dupa spectacol, ei vor participa la un atelier liber, in spatiul de joc.

http://www.icr.ro/bucuresti/evenimente/noaptea-institutelor-culturale-la-icr-program-1.html

Despre spectacol:

Nu doar natura, ci și obiectele din gradină sunt pentru copil un prilej de descoperire a lumii: prin sunete, forme, culori. Cu cât sunt mai simple și mai naturale, cu atât lucrurile îndeamnă mai mult la joc și stimulează mai complex creativitatea, mai ales primăvara, când cerul și pamântul vibrează, iar grădina înverzește.

Sticle, rondele de lemn, o frânghie groasă și una subțire, boabe de fasole și picături de apă, o pânză uriașă și un coș de nuiele, flori și fluturi de hârtie – toate capătă viață în mâinile unei fete curioase și jucaușe. Atât de bine se joacă ea în grădină, încât nici nu simte când a trecut timpul și s-a făcut ora de culcare! Inb despre echipa de creatori pe site http://www.asociatiadadece.ro/program/joc-in-verde/

Producatorii spectacolului, Artelier D si Asociatia Da’DeCe, cred cu convingere în beneficiile pe care le are teatrul la cele mai mici vârste. Este demonstrat faptul că experiența de spectator a copiilor mici le dezvoltă acestora abilitățile cognitive, emoționale, sociale și creative, stimulându-i de o manieră uimitoare și profundă. Cu această convingere în minte, spectacolul s-a născut din gânduri, trăiri, obiecte, sentimente, curiozitate, uimire și speranță.

Recomandare, pentru parinti si copii: Va rugam sa aveti in vedere o tinuta sport, intrucat vom sta pe pernute, in gradina.

Va asteptam cu drag (nu inainte de a face rezervarea, ca sa ne organizam bine, cu pernute, etc)!

cu sigla Atelier de papadii

Atelier de papadii, la City Forest, 9-10 mai

Poveşti şi activităţi creative în grădină, pentru 2-6 ani

“ E una dintre plantele cele mai simţitoare de la noi şi care-şi schimbă portul după loc. Ii  vezi bucuria de viaţă….Surâzi şi tu privind-o, căci veselia traiului e molipsitoare, chiar când vine de la buruieni”. Prof. Ion Simionescu

cu sigla Atelier de papadii

Sambata 9 mai, pentru 2-3 ani

Duminica 10 mai, pentru 4-6 ani

In cadrul evenimentului City Forest, Casa Universitarilor, str Dionisie Lupu nr. 46.

Durata: 50 minute

Taxa: 30 lei/copil insotit

Inscrieri: artelierd@yahoo.com si artelierdproiecte2012@gmail.com

Spunem legende şi poveşti despre cele mai curajoase si luminoase ierburi din natură- păpădiile.

In partea a doua, descoperim floarea si semintele, cu ochii artistului. Facem colaje si jocuri.

Lucas se imprieteneşte cu negrul.

Copiii şi bucuria de a picta

Săptămâna trecută, lui Lucas îi era frică de negru. Dar între timp s-a împrietenit cu negrul, mai ales că îi plac atât de mult fiinţele mici din grădină pe care le reprezintă desenele. Astăzi personajul principal este Berty Bumble Bee, un bondar cu aripi negre. În timp ce pictează, Lucas povesteşte fericit ceea ce face. Este greu de descris în cuvinte bucuria copiilor de a picta. Aşa că m-am documentat ca să aflu mai multe despre importanţa picturii în dezvoltarea şi educaţia copiilor preşcolari.

« Pictura este mai mult decât o simplă activitate. Ea reprezintă o modalitate de exprimare. Pictura îi ajută pe copii să-şi folosească simţurile, să exploreze emoţiile, să exploreze procesele şi rezultatele, să descopere culorile şi să creeze lucrări frumoase, din punct de vedere estetic, şi ia parte la experienţe plăcute. Pensula devine un instrument care aduce pace interioară permiţând procesului artistic să trezească artistului atât sentimente pozitive cât şi negative. Când copilul pictează, ambele emisfere cerebrale sunt implicate, ceea ce consolidează legătura dintre ele. » http://extension.psu.edu/youth/betterkidcare/early-care/our-resources/tip-pages/tips/painting-with-young-children

De câte ori le dau ceva de pictat, copiii sunt fericiţi. Nu este nevoie să-i inviţi de două ori. Se cufundă în această activitate complet absorbiţi şi doresc să o continue mult după timpul alocat. Cu cât lucrează mai mult, cu atât descoperă mai multe detalii despre cum se combină culorile, cum se transferă pe hârtie, cât să înmoaie pensula şi ce se întâmplă dacă folosesc mai multă sau mai puţină apă. Pare, pentru unii dintre ei, că descoperă cu acest prilej, unele culori. Trebuie să ne reamintim că, de fapt, culorile înseamnă lumea, partea ei strălucitoare şi luminoasă cu care interacţionăm zilnic. Unii dintre noi ştim cum arată lumea fără culorile ei vii, aprinse, lumea îmbrăcată doar în tonuri de gri şi cât de deprimant este să trăieşti într-o astfel de lume şi ce nevoi puternice îţi deşteaptă. Când copiii sunt incurajaţi, când li se oferă din belşug hârtie şi culori, de asemenea, timp suficient, atunci sunt fericiţi. Ei sunt cu această ocazie, atât descoperitori, exploratori ai lumii, cât şi artişti- creând forme şi tonuri unice. Şi aceasta încă de la cea mai mică vârstă- un fapt pe care încet încet îl înţeleg şi părinţii (paradoxal, mai puţin o fac educatorii, reticenţi faţă de tot ce inseamnă « mizerie »).

5

«Bebeluşii /copiii cu vârsta între 1 şi 3 ani/ realizează picturi minunate atunci când sunt lăsaţi să creeze liber, cu ajutorul culorilor, pe mari bucăţi de hârtie. Din păcate, pentru mulţi copii mici aceasta este o experienţă rară. Tehnologia şi activităţile « care nu fac mizerie » împreună cu jocurile structurate sunt importante, însă, după părerea mea, pictura e de neinlocuit, ea ajută la dezvoltarea concepţiei estetice, a abilităţilor motricităţii fine, la exprimarea şi învăţarea emoţiilor, la exprimarea de sine şi la dezvoltarea vorbirii. ».hubpages.com/hub/The-importance-of-Painting-in-child-development

Intr-adevăr, vorbirea are legătură cu pictura. Spre deosebire de adulţi, copiii vorbesc atunci când pictează, nu sunt tăcuţi. Comentează relaţia pe care o au cu diferite culori, ce sentimente şi amintiri le trezesc, dacă le plac sau nu. De asemenea, sunt interesaţi să ştie dacă ceea ce fac ei este bine sau frumos. Probabil că unii dintre ei au fost obişnuiţi cu aceste etichete : BINE şi FRUMOS. Copiii au nevoie să le confirmăm că ceea ce fac ei este BINE şi FRUMOS, chiar dacă creaţiile lor nu respectă standardele noastre estetice.

Unii copii doresc să picteze atât pe faţa hârtiei, cât şi pe dos. Alteori, fiindcă pun multă apă în pensulă, hârtia se topeşte şi se găureşte. Totul contează şi contribuie la efectul final, şi e important să îi incurajăm, indiferent cât de diferit este demersul lor faţă de ceea ce ştim noi. Ei descoperă ceea ce noi ştim demult. Să-i lăsăm să descopere singuri.

Se spune într-un articol că acei copii care pictează „învaţă să gândească liber şi să interpreteze situaţiile creativ. Invaţă să se exprime mai profund, prin arta. Sunt capabili să aplice la situaţii noi, lucrurile invăţate prin pictură şi abilităţile însuşite. Îşi dezvoltă capacităţi de gândire critică şi să ia decizii corecte faţă de ceea ce se poate şi ce nu.
Increderea de sine creşte odată cu reacţia şi opiniile celorlalţi faţă de creaţiile lor. Intrucât nu există un unic răspuns corect în artă, copiii care pictează pot fi mândri că sunt unici şi să-şi dezvolte in continuare stilul artistic. »
Beneficiile sunt sociale şi emoţionale: se relaxează, se concentrează, au simţul reuşitei, îşi pot exprima sentimentele. Cognitive: compară, anticipează, planifică şi rezolvă probleme.

How Learning to Paint Benefits Children//From: Melody Spier// http://raisingsmallsouls.com/how-learning-to-paint-benefits-children/

Deşi după părerea mea, fiul meu este foarte talentat la desen şi pictură, faptul că nu a fost încurajat la şcoală şi a primit numai note medii l-a făcut să nu-şi dorească să picteze, să nu deseneze cu plăcere şi să nu aibă încredere în talentul său remarcabil. In ciuda acestei situaţii, ştiu că talentul lui îşi va face loc, de îndată ce va găsi un prilej bun să înflorească, chiar dacă acest lucru va fi mai târziu decât mi-aş fi dorit. Până atunci, îi expun lucrările prin casă şi îl rog să mă ajute la desen, de câte ori am nevoie. Faptul că şcoala deseori blochează creativitatea şi talentul este un fapt trist şi grav, ea trebuind să procedeze tocmai invers, fiindcă aceasta ar trebui să fie, de fapt, menirea ei. Probabil şi că mulţi dintre profesori s-au plafonat, au încetat să se mai intereseze de arta contemporană, să mai meargă prin galerii şi muzee, să cumpere albume şi să afle totodată ce se mai intâmplă la noi şi prin lume la acest capitol. Iar dacă judeci arta contemporană după normele estetice ale altor secole, atunci desigur că nu o poţi înţelege şi aprecia. Şi nu poţi aprecia nici creaţiile copiilor, fiinţe creative, ale căror viziuni se hrănesc mai cu seamă din lumea de azi, pe lângă cea clasică, despre care învaţă la şcoală.

Eliberarea de stress. Pictura oferă copiilor un sanctuar al relaxării. Când sunt stresaţi copiii pot să se lase în voia pensulei. Actul de a crea oferă un loc liniştitor, iar sentimentul de satisfacţie generat de finalizarea unui proiect îi poate ajuta să înlocuiască sentimentele negative faţă de alte lucruri. In acest sens, pictura are rol şi de terapie, ajutându-i pe copii să se elibereze de stările negative, prin pictură.
Beneficii legate de dezvoltarea personală. Activităţile creative, precum pictura, ajută la dezvoltarea creierului. Emisfera dreaptă este folosită pentru reacţii emoţionale şi şi creative, în timp ce emisfera stângă se concentrează pe procese analitice şi logice. Invăţarea picturii ajută ambele emisfere cerebrale- Stimulând partea creativă a creierului, activitatea de a picta contribuie la conexiunile dintre cele două emisfere, ceea ce înseamnă că ne putem atinge deplinul potenţial intelectual.
Aprecierea artei. Copiii care sunt implicaţi în pictură îşi însuşesc pe viaţă, capacitatea de a aprecia arta. Invăţându-i pe copii să picteze, le deschideţi poarta către un întreg univers al expresiilor artistice. Implicarea intimă în actul creaţiei îi aduce aproape de înţelegerea şi aprecierea unor creaţii celebre din lumea picturii.«

How Learning to Paint Benefits Children//From: Melody Spier// http://raisingsmallsouls.com/how-learning-to-paint-benefits-children/

La fel de importantă ca accesul la Artă prin pictură este şi modalitatea prin care o facem. Exista doua abordări principale ale activităţilor creative bazate pe pictură: cea care pune accentul pe proces şi cea având ca finalitate produsul.

Caracteristicile procesului artistic având ca finalitate procesul :
• Nu există paşi de urmat.
• Nu există un model.
• Nu există căi bune sau greşite de a explora şi crea.
• Arta în acest caz se axează pe experienţă şi pe explorarea tehnicilor, ustensilelor şi materialelor .
• Creaţia artistică e unică şi originală, de asemenea, îi aparţine copilului.

Când activitatea are ca finalitate produsul atunci paşii sunt expliciţi şi stricţi, modelul este persuasiv, căile folosite sunt etichetate cu bine şi greşit, arta în acest caz este văzută ca o performanţă strict tehnică, ca o copiere mai mult sau mai puţin abilă, iar produsul nu este original şi nu se poate spune că îi aparţine copilului, decât la nivelul execuţiei, nu şi la acela al concepţiei, libertăţii, creativităţii şi al talentului personal în unicitatea lui. Din păcate, creaţiile şi activităţile artistice având ca finalitate produsul sunt regula în grădiniţă şi în cadrul multor ateliere considerate aparent creative. La final însă, creaţiile copiilor sunt extrem de asemănătoare, cu puţine date personale, efectiv creative.

Pentru activitatea bazată pe arta ca proces creativ, abordarea trebuie sa fie deschisă, plăcută, cu timp generos, având un fundal muzical şi cu o libertate deplină asigurată copiilor: să se întrerupă, să se oprească, să revină, să folosească mai multă culoare, şi să creeze câte lucrări vor. http://www.naeyc.org/tyc/article/process-art-experiences

afis dovleacul extraordinar

Poveste cu un dovleac extraordinar

Vreţi să trăiţi emoţiile unei nopţi pline de şoapte şi mister? Vreţi să cunoaşteţi un dovleac cum nu a mai fost altul? Chiar în perioada sărbătorii de Halloween, vă invităm alături de cei mici la o poveste cu dovleci, inspirată însă de amintiri de la ţară româneşti.

Vodi- dovleacul extraordinar
Atelier creativ de teatru de păpuşi pentru copii de 2-5 ani.
Sâmbătă 1 noiembrie, ora 11
La Gradinita Grow Up, str Randunelelor nr 13.
Durata: 1 oră.
Preţ 40 lei/copil şi insoţitor. Al doilea copil: 20 lei.
Număr de locuri: 8.
Rezervări: adresele artelierd@yahoo.com// artelierdproiecte2012@gmail.com
Tel. 0724 554 199

O poveste din natură, despre aventurile şoricelului Botcurios în grădină, unde află despre fascinanta lume a dovlecilor.
„Tot anul dovlecii cresc, se umflă şi se rotunjesc. Ei sunt cei mai puternici şi mai mari din grădină. Dovleacul Vodi este însă complet altfel decat ceilalţi”.
In mijlocul răsadurilor, Şoricelul Botcurios întâlneşte un dovleac extraordinar, pe Vodi. La final, primeşte de la el, un dar pentru toată viaţa.
Vom construi o instalaţie a misterului şi suspansului, unde vom explora forme, sunete, culori.

In partea a doua, vom crea un dovleac de artă folosind tehnici mixte: colaj, pictură, cretă, pe carton colorat. Nu în ultimul rând, vom construi împreună un felinar din dovleac, cu care ne vom fotografia.
Vă rugăm să aveţi haine „de pictură” pentru copii şi încălţăminte pentru interior.

Cum stimulăm creativitatea copilului?- 1

In mod paradoxal, încurajăm creativitatea copilului atunci când creaţia lui NU răspunde criteriilor noastre. Atunci când iepurele lui este mov, nu alb, ca al nostru; atunci când iepuraşii stau cocoţaţi pe stâlpi, în loc să ţopăie prin iarbă, ca în povestea noastră; atunci când piticul său din lut arată ca un urs „cu glotă” (exemple de la atelierele noastre recente), nu cu scufie ascuţită, ca în modelul nostru. Mintea copilului a făcut un salt creativ, atunci când el concepe lucrurile altfel, neaşteptat.

Invers, atunci când execută lucrurile corect, după model (tipul de activitate do-it-yourself, care în restul Europei- la creşe, grădiniţe şi ateliere- reprezintă o experienţă depăşită), el doar şi-a exersat nişte abilităţi şi a descoperit nişte materiale (ceea ce nu e puţin, în special la noi, care le descoperim acum), dar în lumea imaginaţiei el nu a pătruns încă.

Un alt lucru important, ceea ce au observat experţii în pedagogie belgieni (desigur că nu numai ei): pentru ca imaginaţia şi creativitatea copilului să prindă aripi este nevoie de un spaţiu care să stimuleze descoperirea, reflecţia, visarea, încercările, libertatea.
Şi foarte important, de asemenea: „pentru a respecta creativitatea copilului şi dezvoltarea imaginaţiei este necesar ca el să întâlnească adulţi a căror imaginaţie este vie.”1
Urmează să mă refer la aceste două module ale procesului stimulării creativităţii în articole distincte.

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

Una dintre cheile importante pentru deszăgăzuirea imaginaţiei o reprezintă întâlnirea cu Arta. Intrucât Arta reprezintă un imens concentrat de imaginaţie al omenirii. De asemenea, Arta are asemenea energie,vibraţie şi viaţă instilată încât ea are capacitatea infinită de a da viaţă mai departe (gânduri, emoţii, dorinţa de a crea, de a visa cu ochii deschişi) şi a stimula creaţii noi.
Dar o bună întâlnire cu Arta trebuie pregătită. De asemenea, o altă activitate necesară este follow-up-ul: ce facem după aceea, cum discutăm,cum lucrăm, cum aflăm impresiile copilului. Fără aceste două etape, întâlnirea cu Arta nu se realizează decât superficial, la nivel de impresii.

Gradinita din Helsinki. In timpul unui atelier de teatru susţinut de Toihaus Theater din Salzburg.

Gradinita din Helsinki. In timpul unui atelier de teatru susţinut de Toihaus Theater din Salzburg.

In acest sens, pedagogii şi artiştii belgieni care lucrează cu copiii au de respectat un Cod al calităţii, care merită luat ca reper şi de alţii, întrucât funcţionează de peste 20 ani şi este un îndrumar eficient. Unul dintre criteriile importante ale acestui cod este respectul faţă de copil, la modul etic. Să îi oferi un conţinut bogat şi adecvat vârstei. De aceea, activităţile artistice, educative şi creative care se adresează „copiilor de la 2 la 12 ani” nu respectă, nici din punctul meu de vedere, criteriul calităţii. La modul serios, profesionist şi responsabil nu poţi concepe o activitate de calitate pentru asemenea grup larg de vârstă, respectând nivelul de dezvoltare psiho-cognitivă al tuturor membrilor săi.

In ceea ce priveşte accesul la Artă- expoziţii, muzee, concerte, evenimente de artele spectacolului- aici situaţia este diferită. Sunt de părere, din contră, că accesul tuturor copiilor ar trebui să fie permis, indiferent de vârstă, aşa cum se întâmplă în restul Europei, nu limitat, cum se procedează deseori la noi. Evident, respectând nişte norme, nişte reguli de comportament în aceste spaţii publice. Mai mult decât atât, accesul copiilor la evenimentele instituţiilor subvenţionate din fonduri publice ar trebui încurajat prin preţul biletelor, prin programe speciale, abonamente, etc.

Oare cum arată un spaţiu de educaţie care să stimuleze creativitatea? Imi propun în articolul următor să ofer câteva indicii, analizând un spaţiu de educaţie după principiile Reggio Emilia, special conceput pentru imaginaţie şi creativitate. De asemenea, voi relata impresii ale vizitei la o grădiniţă din Helsinki, în luna septembrie 2013.

––––
1. Citat din “How can we develop the young child’s creativity through the continuing education of adults?”, Isabelle Chavepeyer şi Carine Lesage, F.R.A.J.E-Centre de Formation Permanente et de Recherche dans les milieux d’Accueil du Jeune Enfant, din volumul: “Small size, A space to Grow”.