cover-artelier-mestesuguri-si-povesti

Artelier D povesti romanesti &mestesuguri

Sâmbăta 4 februarie, ora 11, la Nod Makerspace, Splaiul Unirii nr.160,  în cartierul Timpuri Noi, lansăm un proiect inspirat de povești și meșteșuguri românești. Va avea loc bilunar, sâmbăta. Prima sâmbătă din lună- pentru grupul 3-6 ani, a treia- pentru copii peste 7 ani. Prima poveste, o adaptare după  “Inul și cămeșa”, de Ion Creangă. Invățăm lucruri minunate despre IN și descoperim calitățile sale confecționând hăinuțe de păpuși. Facem păpuși fete și băieți din coceni de porumb, inspirate după modele tradiționale.

Artelier De povești românești și meșteșuguri este un concept al asociațiilor Artelier D, Proiecte pentru copii și Să învățăm meșteșugurile, care îmbină povestitul (storytelling-ul) și teatrul de păpuși, cu activități inspirate de meșteșugurile tradiționale românești.

Ne întâlnim într-un loc simbolic, Nod Makerspace (Splaiul Unirii nr.160, etajul 2), sediu al industriilor creative din cartierul Timpuri Noi, unde în perioada comunistă a fost centrul fabricii Industria Bumbacului. Ne bucurăm să putem continua astfel activitățile creative pentru familii în cartierul Timpuri Noi, lansate odată cu proiectul Timpuri Noi, oameni și povești, finanțat și dezvoltat prin programul Generator 2021.

Durata: aprox 1 oră și jumătate.

Pentru copii de 3-6 ani, în prima sâmbătă din lună; pentru copii de 7-10 ani, a treia sâmbătă din lună.

Taxa: 40 lei/familie cu un copil. 60 lei/familie cu doi copii.

10 locuri disponibile, pe baza de rezervare, la una dintre adresele artelierd@yahoo.com sau artelierdproiecte2012@gmail.com, ori 2016timpurinoi@gmail.com.

Nu se pot face rezervări telefonic și nu se iau in considerare participările de  pe paginile  de event ale platformei Facebook, care au doar rol de anunț și promovare.

Pentru alte informații ne puteți contacta la numărul: 0724 554 199.

papusi-hertea-1

Păpuși create de copii la țară, în anii 80, colecția Iosif Herțea

Bilunar, sâmbăta la ora 11, vom spune povești românești și vom crea păpuși și obiecte din lut, textile, lemn și alte materiale naturale. Va fi un atelier al artelor creative pentru întreaga familie. Ne inspiră materiile prime care au stat la baza creațiilor tradiționale românești.

Vom împleti mestesugul cu teatrul de păpuși,vom combina îndemânarea cu interpretarea și comunicarea. Vom redescoperi frumoase povești românești, de autor sau anonime.

Ne fundamentăm demersul pe concepția etnologului  Iosif Herțea  (născut în 1936 în județul Maramureș, deopotrivă muzicolog și compozitor de muzică de teatru, distins de UNITER în acest sens, în 1995 și 2004). I. Herțea a considerat întotdeauna jucăriile ca fiind de o mare importanță în educația copiilor cât și pentru studiul folclorului, https://cimpoiulsidiavolul.wordpress.com/2015/06/01/seriozitatea-jucariilor/

“Jucăriile, atât prin folosirea cât și prin facerea lor, împlinesc o funcție catartică derivată din satisfacția realizării jucăriei, împlinind nevoia cunoașterii de sine /…/

Prin caracterul lor ne-desăvârșit, jucăriile și confecționarea lor stimulează imaginația, căci ele pot fi dezvoltate, perfecționate. Copilul dobândește astfel și  cunoștințe asupra proprietăților diferitelor materiale (elasticitatea, rezistența în timp, etc) și a calității uneltelor de tăiat, perforat, etc. Copiilor li se dezvoltă astfel “analizatorii tactili, vizuali  și auditivi .” Iosif Herțea, capitolul Jucării sonore, din volumul  “Cimpoiul și Diavolul, O poveste adevărată a instrumentelor muzicale populare din România”, lucrare premiată de Academia Română în 2016 cu Premiul Ciprian Porumbescu pentru Etnomuzicologie.

Rugăminte

Intrucat Artelier De povești românești & meșteșuguri presupune cheltuieli pentru materiale si pregatire minuțioasă raportate la un număr restrâns de locuri, avem rugamintea să faceti rezervarea numai daca sunteți siguri că veți putea participa. Rezervarea se poate face numai pe email, cu precizarea numelui și vârstei copilului. Cu regret vă spunem că anularea nejustificată a rezervării sau neprezentarea fără anunțare prealabilă duc la pierderea locului la atelierele din 2017. Sperăm să ne înțelegeți că o facem tocmai pentru buna desfășurare a acestei activități și vă mulțumim.

Calendar:

Martie

Casuța din oală, poveste populară . Facem păpuși și podoabe din lut si lemn.

Aprilie

Povestea rândunicii, legendă populară. Facem instalații mobile cu păsări.

Mai

Balaurul cu douăsprezece capete, după Petre Ispirescu. Facem măști cu monștri, din elemente textile și plante.

Vă așteptăm cu drag.

papusi-hertea-2

Păpuși din colecția Iosif Herțea

 

 

 

poster-timpuri-noi-sigle

Ateliere creative in Timpuri Noi

Şi o poveste nou nouţă, Călătoria frunzei peste Dâmboviţa

In cartierul Timpuri Noi, de acum, din octombrie, până la sfârşitul lunii noiembrie, se desfăşoară proiectul cultural Timpuri Noi, oameni şi poveşti. In cadrul lui vor avea loc ateliere creative adresate şcolarilor şi preşcolarilor, cu participare liberă, pe bază de rezervare.

NATURĂ@ARTĂ

12 si 13 noiembrie, ora 11, in spatiul La Firul Ierbii, Splaiul Unirii nr. 160
Pentru atelierele de preşcolari  Natură &artă coordonator este Asociaţia Artelier D, Proiecte pentru copii, tel.0724 554 199, email: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

Vom folosi creativ natura, frunze, fructe, seminţe, pietre, ca să facem artă. Cartierul Timpuri Noi este plin de copaci de toate soiurile, ei ne vor inspira cu predilecţie.  La acelaşi atelier, vom spune povestea Călătoria frunzei peste Dâmboviţa, inspirată de locuri, oameni şi întâmplări adevărate din cartier.

La fiecare atelier pot participa 15 copii însoţiţi. Jumătate din locuri sunt rezervate pentru copiii din cartier.
Atelierul se adreseaza copiilor de 3-5 ani. Activitatea dureaza o ora.

Rezervările se pot face atât la adresele noastre: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com, cat si la adresa proiectului: 2016timpurinoi@gmail.com

timpuri noi toamna.jpg

Toamna în cartierul Timpuri Noi este bogată în culori

Timpuri Noi, locul meu de joacă preferat

Pentru atelierele de şcolari Timpuri Noi, locul meu de joacă preferat coordonator este Asociaţia Câte-n lună şi-n mansard, tel. 0742 011 027, email: lunadinmansarda@gmail.com

Atelierul este dedicat copiilor din Timpuri Noi. Participanţii vor construi macheta cartierului (prin origami, desen, colaj, jocuri de cuvinte).

Toate atelierele se desfăşoară în spaţiul La Firul Ierbii (fosta Centrală a Bumbacului), Splaiul Unirii nr.160 (la 10 min de staţia Timpuri Noi, 5 min de Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir).

Participarea la ateliere este liberă, pe bază de rezervare. Avem rugămintea să respectaţi rezervarea, pentru buna desfăşurare a atelierului şi dacă nu mai puteţi veni, să comunicaţi în timp util, ca să putem redistribui locurile.

TUR CULTURAL IN 30 octombrie

In data de 30 octombrie, ora 12,  are loc ultimul tur istoric prin cartier, Istorii din Timpuri Noi, adresat adulţilor şi familiilor cu copii peste 8 ani, rezervări: 2016timpurinoi@gmail.com

Detalii, fotografii si anunţuri pe pagina Facebook a proiectului: TimpuriNoi2016

Timpuri Noi, oameni si povesti

Proiectul Timpuri Noi, oameni si povesti  isi propune sa documenteze si sa valorifice istoria cartierului, veche si recenta (industriala), pe baza unor istorii ale caselor si oamenilor, in cadrul unei  expozitii de fotografii  itinerante, unui tur cultural si al unor ateliere adresate unor categorii de varsta diferite. In acest fel, ne dorim sa coagulam un nucleu civic si creativ in randul locuitorilor, pentru o mai buna cunoastere si comunicare, si sa propunem niste spatii publice pentru derularea de activitati de educatie non-formala si culturale.  Proiectul este finanţat prin programul Generator Bucureşti 2021, de către Arcub şi Primăria Municipiului Bucureşti, cu sprijinul Fundaţiei Comunitare.

Pentru orice alte informatii, vă stăm la dispoziţie.

Va asteptam,

Daniela Miscov, ArtelierD

tel.0724 554 199

flyer

 

 

 

cover-cu-frunze

Toamna cu arta

Rapsodii de toamnă, Vederi din Bucuresti, Cine sunt Ei şi Ele?-programe realizate în parteneriat de ArtelierD cu Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria de Artă Românească Modernă, din septembrie 2016.

 Rapsodii de toamnă

In cadrul programului Călătorie prin anotimpuri, care asociază arta şi poezia românească

Episoade noi:

Toamna în Europa– aflăm unde au ajuns pictorii români şi ce locuri i-au impresionat, apoi le comparăm cu propriile noastre călătorii.

Coşul toamnei– ce fructe şi legume  îi inspiră pe pictorii români, care sunt culorile care îi atrag şi cum se vede natura în pictură? Mergem pe urmele lui Luchian, Andreescu, Titus Alexandrescu, Eustaţiu Stoenescu, Alexandru Ciucurencu. Invăţăm despre punct, linie, pată, culori, privind picturile, apoi ne jucăm cu ele, în propriile creaţii.

rapsodii-de-toamna

In faţa unei picturi de Ioan Andreescu, la Muzeul Naţional de Artă al României

Vederi din Bucureşti

 Abordăm arta dintr-o perspectivă interdisciplinară ( facând apel la istorie, geografie, literatură –inserturi din jurnale, roman, poezie), o conectăm la propriile noastre amintiri, pentru explorarea oraşului  Bucureşti şi amprentei sale specifice, aşa cum este interpretat acesta de pictorii români.

Cum se vede oraşul în pictură? Ce personaje î l populează? Ce activităţi specifice au loc în oraş?

Activitate creativă, în functie de categoria de vârstă: colaj,  grafică, compoziţii creative în scris cu tema:  Ce înseamnă oraşul pentru tine?; Facem o reclamă sau scriem/desenăm despre o inovaţie pe care ne-o dorim în Bucuresti. Explorăm creativ ziarul, produs urban prin excelenţă.

Descoperim Bucureştiul în picturi de Ştefan Luchian, Nicolae Tonitza, Vasile Popescu, Alexandru Phoebus,  Henri Catargi, Alexandru Ţipoia, Alexandru Poitevin.

Cine, unde, cum sunt Ei, Ele? Artă şi Identitate.

Analizam conceptul de identitate aşa cum se reflectă în pictura secolelor XIX şi XX: obiceiuri, meserii, costume, atitudini, sentimente ale bărbaţilor şi femeilor din picturi. Reflectăm asupra muncii şi distracţiei, la ţară şi la oraş. Facem cunoştinţă cu personaje din pictura românească şi le comparăm cu cele din lumea noastră:  servitoarea, târgoveţul, mama, pictorul, modelul, cusătoresele, surorile, familia,  jucătorul de şah, copiii, arlechinul, flaşnetarul, regele, profesorii, etc.

Desenăm şi colorăm obiecte şi elemente vestimentare; modelăm personaje şi accesorii;  facem exerciţii creative în scris, oral sau prin desen, despre obiecte ale picturii reciclate imaginativ în lumea noastră.

Atelierele sunt coordonate de Daniela Mişcov, educator cultural.

toamna-la-muzeu-3

Obiective ale atelierelor

– Copiii să-şi dezvolte abilitatile de exprimare si de înţelegere a artelor vizuale

– Să construiască propriul înţeles asupra operei de artă

– Să identifice detalii şi elemente ale limbajului artistic

– Să facă legături între artă şi realitate, între artă şi alte domenii ale cunoaşterii

– Să creeze lucrări de artă şi să le comenteze.

Info importante

Programele se adresează grupurilor de minimum 8 copii.

Taxa: 25 lei/copil.

Rezervări pe adresa de email a muzeului: educatie@art.museum.ro.

Info suplimentare: tel. 0724 554 199

toamna-la-muzeu

Divanul povestilor

Divanul povestilor

In august, în expoziţia Oglinzile Orientului

Vă invităm, în luna august, la 3 ateliere creative de poveşti, după 3 autori români, Regina Maria, Mihail Sadoveanu şi Anton Pann, inspirate de personaje, întâmplări  şi locuri din Orient, în cadrul expoziţiei Oglinzile Orientului, de la Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria de Artă Românească (Calea Victoriei nr.59-63).

Olga Dugina, art, femeia

Grafică de Olga Dugina, la volumul 1001 de nopţi, http://www.duginart.com

 

 

  1. Vom călători pe Insula Şerpilor, unde paznicul turc de far trăieşte o întâmplare de basm;

11 august, ora 11 – Insula şerpilor, adaptare după povestea Reginei Maria. Durata: 60 minute.

  1. Vom poposi în târg la Basra, vechi port din Irak, alături de un neguţător de lemn de santal, care trece proba dură a iniţierii în afaceri, cu ajutorul unui filosof.

18 august, ora 11 – Istorisire cu un neguţător de santal, după Divanul Persian, de Mihail Sadoveanu. Durata: 60 de minute.

3. Vom râde de păţaniile cu săpun, cireşe şi covrigi, ale lui Nastratin Hogea, învăţând                     lucruri cu miez.

25 august, ora 11 – Din Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, adaptare după Anton Pann. Durata: 60 de minute.

Olga Dugina art

Grafică de Olga Dugina, la volumul 1001 de nopti

Sesiunile se desfăşoară sub formă de storytelling (lectură dramatizată), în spaţiul expoziţiei Oglinzile Orientului. In partea a doua, vom desena şi colora personaje şi obiecte inspirate de poveste.

Vom sta pe pernuţe, de aceea este necesară o ţinută adecvată, comodă.

Recomandare de vârstă: poveştile se adresează familiilor cu copii peste 4 ani.

Taxa: 25 lei/copil; 10 lei/părinte, care include şi vizitarea expoziţiei. Participarea părinţilor este opţională.

Rezervări şi înscrieri: Înscrierile se fac pe adresa de email a muzeului: educatie@art.museum.ro,

sau la telefon 021 314 81 19,  cu cel puţin o săptămână înainte de data atelierului ales.

Despre poveşti şi autori

Insula Şerpilor face parte din volumul reeditat Poveştile Reginei Maria a României, care cuprinde o serie de treisprezece basme scrise de regină, din dragoste pentru copiii săi cât şi pentru poporul român şi miturile sale. Basmele au fost publicate  pentru prima dată în limba română în anul 1923 sub titlul „Cartea de basme a Reginei Maria”.

1  Maria Regina-incoronare

Mihail Sadoveanul a scris în anul 1940 povestea Divanul persian, o serie de 21 de istorisiri, care ne duc cu gândul la celebrele basme ”1001 de nopți”, atât datorită temei:  lumea orientală, cât şi a structurii textului, organizat ca o povestire în ramă. Sadoveanu ne invită într-o călătorie exotică, cu întâmplări despre neguţători, soţi, filosofi, meşteri şi sultani .

In culegerea Năzdrăvaniile lui Nastratin Hogea din 1853, Anton Pann adună şi rescrie povestiri populare celebre  din literatura Orientului si folclorul balcanic, despre un personaj ager şi mucalit, căruia îi plac snoavele, Nastratin Hogea. Limba literaturii lui Anton Pann şi-a păstrat savoarea, frumuseţea şi accesibilitatea.

Proiect al MNAR în colaborare cu Asociaţia ArtelierD.

Expoziţia

“Expozitia Oglinzile Orientului aduce în faţa vizitatorilor lumea plină de culoare şi pitoresc a perioadei fanariote, a Dobrogei şi Balcicului, a mirificului Constantinopol, dar şi a Orientului Apropiat. Pentru prima dată în istoria artei autohtone, tema orientală este tratata în ansamblul ei. “ MNAR

Pot fi admirate lucrări de grafică şi pictură de la Theodor Aman la Jean Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Tonitza şi Marcel Iancu.

OO afis 50x70 cm

Imaginea de cover este o reproducere dupa grafică semnată de Olga Dugina.

4

O fetita puternica si amuzanta

Citim din Pippi Şoseţica, de Astrid Lindgren, la clubul de lectură al puştilor & puştoaicelor,

Joi 21 iulie, ora 19, la terasa Ceainăria cu cărţi (Splaiul Unirii nr.195).

Un roman despre o fetiţă puternică, plină de imaginaţie şi de umor.

Bună, Eu sunt Pippilotta Viktualia Rullgardina Peppermint Efraimsdotter Longstocking!” De câte ori îşi spune numele complet, Pippi stârneşte râsul. Pippi nu este doar o fetiţă amuzantă, ci şi foarte inteligentă şi puternică.

 

După ce citim, facem exerciţii de imaginaţie, inspirate de întâmplările lui Pippi şi de Enciclopedia Puştilor, o antologie plină de idei creative .

“Personajul lui Astrid Lindgren a apărut în opt filme de lung metraj, două seriale şi două filme de televiziune și cel puțin 800 de producții de teatru. A dat naștere la numeroase teze academice.Cărțile despre Pippi Longstocking au fost traduse în 70 de limbi și s-au vândut aproximativ în 60 de milioane de exemplare.”

Taxa /atelier: 30 lei, plata la sosire.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

Bunica e in mar

BUNICA SPUNE POVESTI IN MAR

La clubul de lectură BIBLIOTECA VORBITOARE, joi 7 iulie, ora 19, pe terasa de la Ceainăria cu cărţi,  ajungem într-un măr fermecat, unde poveştile prind viaţă, datorită unei bunici nemaipomenite. Citim din BUNICA E IN MĂR (1965) de Mira Lobe, scriitoare austriacă.

Povestea unui copil care nu avea bunici, dar care, până la urmă, va primi în dar două bunici, dintre care una- imaginară. Bunica din măr spune poveşti, iar vecina bunică îl învaţă lucruri practice şi utile. Se dovedeşte că e minunat să ai un pom şi să te caţeri în el, fiindcă un pom te face creativ şi fericit!

Ne răcorim cu mere şi facem o dioramă a pasajului citit- imaginăm personajele şi pomul, într-o zi cu soare. Invăţăm ce înseamnă Spaţiu şi Timp în poveste şi la ce ne ajută această învăţătură.

Andi  îşi încălţă sandalele şi se uită întrebător la bunica: oare n-o să-l trimită acum în casă să se spele, să se pieptene şi să-şi ia o cămaşă curată, înainte de a pleca? Nimic din toate astea. Era o bunică cu adevărat pe placul lui.”

da

Bunica e în măr, de Mira Lobe. Ilustraţii de Susi Weigel.

 

BIBLIOTECA VORBITOARE, club de lectura

                                     Sub genericul Copiii în călătorie propunem
5 ateliere de lectură creativă

– Despre curaj, umor, libertate, imaginaţie, prietenie
– Invăţăm despre Personaj; Loc şi Timp; Acţiune; Dialog; Compunem Povestea noastră
– Ne întâlnim joi 7 iulie, ora 19, pe terasa Ceainariei cu cărţi, Splaiul Unirii nr.195, şi în       fiecare joi, vreme de 4 săptămâni.
-Pentru copii peste 5 ani
-Citim fragmente, le discutăm, le reprezentăm creativ, tridimensional (nu este nevoie de lectura prealabilă a cărţii, pot participa şi copiii care nu ştiu să citească)
– Facem conexiuni cu arta filmului

-Durata: 1 oră şi jumătate

– Părinţii pot asista, taxa nu se schimbă.

-Comentăm la fiecare atelier, un scurt citat din volumul Ce poţi face cu două cuvinte, povestiri şi amintiri semnate de scriitori români contemporani.

Taxa /atelier: 30 lei/copil însoţit, plata la sosire.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

 

Calendar: 30 iunie- James şi piersica uriaşă, de Roald Dahl; 7 iulie- Bunica e în măr, de Mira Lobe; 14 iulie- Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas; 21 iulie- Pippi şoseţica, de Astrid Lindgren ; 28 iulie, ora 19- Micuţul Nicolas în vacanţă, de Goscinny şi Sempe.

 

 

 

roald-dahl-quotes1

De ce il iubesc copiii pe Roald Dahl?

Cred că Roald Dahl e iubit de copii fiindcă și el îi iubește în egală măsură, la modul autentic şi constant. Copiii din literatura lui sunt ființe frumoase, puternice, curate, pline de imaginație, care înving în încercări grele, cu adulți răi, care îi chinuie sau îi neglijează, ori pur şi simplu, care nu îi iubesc.

Dar cum e posibil așa ceva, ca un scriitor să prezinte adulții (uneori chiar membrii unei familii sau ai școlii) că ar fi răi, iar copiii, buni? E educativ şi moral?

E util de știut că valoarea educativă și morală a literaturii e direct proporțională cu valoarea ei estetică. Cu cât e mai valoroasă ca literatură, cu atât conţinutul ei este mai convingător, chiar dacă el nu este prezentat întotdeauna didactic şi moralizator. (Şi invers, ceea ce e didactic în literatură e deseori neconvingător şi de proastă calitate artistică). Dincolo de asta, mi se pare moral și educativ să înfățișezi copiii ca ființe libere, gânditoare și pline de imaginație- ei chiar aşa sunt, copiii aşa se nasc. Oare nu așa ar trebui să-i considere orice sistem de educaţie, protecţie şi învăţătură al adulților?

Cât despre adulții răi şi cruzi, oare aceştia nu există? Nu auzim în fiecare zi de ei, în familie, în şcoală, în această lume, persecutând şi chinuind copiii, privindu-i de libertate, abuzându-i, umilindu-i?

După cum știm, lumea este în continuare un loc în care milioane de copii suferă, în primul rând din pricina nesatisfacerii nevoilor lor primare: mâncare, adăpost, haine.  Milioane de copii muncesc din greu, în loc să se joace, exact ca James, băiatul chinuit de mătuși în povestea din James și piersica uriașă. E trist şi ciudat, dar e adevărat: doar o mică proporție din copiii lumii se bucură cu adevărat de respectarea drepturilor lor fundamentale, printre care dreptul la joacă.  In foarte multe țări, dreptul copiilor la joacă nici nu este luat  seamă. Iar în țările în care este luat în seamă, acest drept este totuși limitat de către adulți, în mod drastic, în favoarea învățăturii academice, care debutează de la vârste din ce în ce mai crude–  atunci când copiii ar trebui să se joace pe săturate şi să exploreze lumea: natura şi mediul înconjurător. Dar aceasta este o altă temă.

Totuşi, să ne gândim că semnificaţia sechestrării lui James în casă de către mătuşile lui aceasta este de fapt: privarea lui James de libertate, de decizie, de dreptul de a se juca.

Daca ești bine intenţionat, cum să nu-i înțelegi pe copii că se bucură când fratele lor James întâlnește niște ființe prietenoase care îl adăpostesc  şi îl îngrijesc, în primul rând oferindu- i un pat moale şi bun? Spre deosebire de cel tare şi incomod de la mătuşile lui. Ce absurd, nu- i așa, că aceste ființe atât de miloase sunt din altă specie, sunt nişte insecte. Niște ființe mici şi nevinovate, precum este şi James, dar şi atât de inteligente, iscusite, frumoase şi perseverente….(Sadoveanu nu este departe de această idee în Dumbrava minunată, când o înfăţişează pe Lizuca ocrotită de pădure, după ce se refugiază acolo, în urma cruzimii din propria ei casă, unde este agresată continuu).

„Miriapodul se dădu jos de pe canapea, străbătu agale camera şi se cățără în hamac. James se cățără și el în al lui. Ce moale şi comod i se părea, față de scândurile goale pe care dormea în casa mătușilor lui.” James şi piersica uriaşă

1

Oare cum să nu îi înțelegi pe copii că se bucura atunci când James pleacă în călătorie cu piersica uriașă, așa cum visa de ani de zile, atunci când era sechestrat cu cruzime de către mătuşile lui, înăuntrul unei case neprimitoare şi reci? Oare nu își doresc copiii să fie liberi, să se joace și să exploreze? Oare noi le oferim suficient această șansă? Temă de reflecţie.

In povestea sa, Roald Dahl le oferă copiilor șansa de a visa și de a spera, dar și de a călători. Roald Dahl pare că scrie o poveste fantastică, dar, de fapt, el povesteşte despre lumea în care trăim, noi şi copiii. O înfăşoară în metafore, dar adevărul este înăuntru, doar să îl căutăm.

În partea a doua a articolului, care va fi publicat după prima sesiune a clubului de lectură Biblioteca vorbitoare, voi analiza în ce fel este utilă copiilor această carte. De ce este ea hrană pentru minte si suflet.

 

1

BIBLIOTECA VORBITOARE se deschide

Gata, începem

BIBLIOTECA VORBITOARE, club de lectură pentru puşti şi puştoaice
Sub genericul Copiii în călătorie propunem
5 ateliere de lectură creativă

  •  Despre curaj, umor, libertate, imaginaţie, prietenie
  •  Invăţăm despre Personaj; Loc şi Timp; Acţiune; Dialog; Compunem Povestea noastră
  •  Incepem joi 30 iunie, ora 19, pe terasa Ceainariei cu cărţi, Splaiul Unirii nr.195, ne întâlnim în fiecare joi, vreme de 5 săptămâni
  • Pentru copii peste 5 ani
  • Citim fragmente, le discutăm, le reprezentăm creativ, tridimensional (nu este nevoie de lectura prealabilă a cărţii, de asemenea, pot participa şi copiii care nu ştiu să citească)
  •  Facem conexiuni cu arta filmului
  • Comentăm la fiecare atelier, un scurt citat din volumul Ce poţi face cu două cuvinte, povestiri şi amintiri semnate de scriitori români contemporani
  • Fiecare atelier conţine un titlu de carte şi o noţiune de teorie literară, alături de exerciţii creative.

Calendar: 30 iunie- James şi piersica uriaşă, de Roald Dahl; 7 iulie- Bunica e în măr, de Mira Lobe; 14 iulie- Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas; 21 iulie-Pippi şoseţica, de Astrid Lindgren ; 28 iulie- Micuţul Nicolas în vacanţă, de Rene Goscinny şi Jean Jacques Sempe. Toate atelierele încep la ora 19 şi durează 2 ore.

 

Taxa /atelier: 30 lei, plata la sosire.
Plata in avans pentru toate cele 5 ateliere este de 100 lei, prin transfer bancar în contul
RO36 BTRL 0440 1201 F179 96XX, Banca Transilvania-Suc Moşilor, pentru Daniela Mişcov, cu menţiunea Taxă atelier.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

JAMES CĂLĂTOREŞTE CU PIERSICA!

La clubul de lectură BIBLIOTECA VORBITOARE, joi 30 iunie, ora 19, pe terasa de la Ceainăria cu cărţi,  facem cunoştinţă cu James şi aflăm ce presupune o călătorie cu piersica în America.

Citim din James şi piersica uriaşă (1961) de Roald Dahl. Ne răcorim cu piersici şi facem o dioramă a pasajului citit. Invăţăm ce înseamnă Personaj şi la ce ne ajută această învăţătură.

“Aproape toţi copiii din cărţile lui Roald Dahl sunt nişte copii deosebiţi de ceilalţi copii mai ales prin faptul că au trecut prin tot felul de greutăţi. Majoritatea dintre ei sunt orfani sau săraci, sau şi orfani şi săraci. Tocmai asta face ca aventurile prin care vor trece să pară şi mai extraordinare! Din această carte veţi afla cum e de fapt construit curcubeul, ce anume vorbesc insectele între ele şi mai ales ce vorbesc insectele cu un băieţel care a ajuns colocatarul lor într-o casă nu tocmai obişnuită. După ce veţi savura această carte delicoasă, vă puteţi delecta vizionând şi filmul de animaţie realizat dupa ea în anul 1996.” Părerea unui cititor
Alte păreri, aici http://carturesti.ro/carte/james-si-piersica-uriasa-200519

Notă: Atelierele au loc dacă se înscriu minimum 4 copii, până în ziua de miercuri.

Avem rugămintea să respectaţi rezervarea, ca să putem desfăşura cu bine activitatea.

1

Copiii mi-au revelat zonele vii ale picturii

Vara copiilor la Muzeul de Artă

Continuăm dialogul despre programul „Călătorie prin anotimpuri”, a cărui sub-temă se schimbă odată cu anotimpul. Dar explorarea spațiului în întâlnirea sa cu timpul rămâne constantă, la fel si revelațiile. Ale instructorului facilitator, ca şi ale studenților – elevi de la 5 la 14 ani. „Pânze de vară” se numește sub-tema care a început odată cu 1 iunie.

Intrebare: Ce descoperă copiii vara la muzeul de artă, mai precis,  la Muzeul Naţional de Artă al României? Alți pictori români, alte picturi, nu?

DM: Da, descoperă pictori precum Jean Steriadi, Arthur Verona- mai cunoscuți, sau pictori uitați, ca Tache Papatriandafil, dar valoroşi şi interesanţi. Totodată descoperă o altă lume. Vara pictorilor de acum 70-100 de ani.  Descoperă locuri mit, precum Balcicul, un sat de 1001 de nopți, presărat cu strălucirea albului de calcar. Sau Brăila, port pestriț cu corăbii misterioase, căruțe cu marfă și case cu arhitectură orientală. Sau, pur și simplu, descoperă norii, într- un spectacol de tonuri, lumini si umbre.

1

Elevi la programul Pânze de vară, MNAR, iunie 2016-

I: Despre arta picturii ce descoperă?

DM: De această dată, ne- am oprit asupra tehnicilor, influențelor, stilurilor. Am observat efecte de lumină, preocuparea pentru forme şi linie, pentru strălucirea culorii, prin contrast sau saturație.

I: Cum  adică „am descoperit”? Le- ai spus, nu?

DM: Nu, am condus cercetarea prin întrebări deschise puse copiilor. M- a inspirat foarte mult un curs pe care îl urmez, susținut de echipa educațională a Muzeului de Artă Moderna din New York, MoMA. Acest curs ne încurajează sa- i …încurajăm pe copii să descopere și să gândească singuri, noi doar livrându- le informații stricte, esențiale. Fără lecții , discurs, prelegeri. Americanii consideră că aceasta e cea mai potrivită cale pentru a-i apropia pe copii de artă si de a le deschide ușa spre înțelegerea ei. Mă preocupă să învăț despre artă și metode de pedagogie muzeală. Sinceră să fiu, atenția și fascinația copiilor mă cheamă să vin alături de ei, atentă și fascinată de pictura românească. Faptul că am șansa să fiu călăuză a copiilor în lumea picturii moderne românești este o bucurie imensă.

 

2

Ne apropiem şi explorăm  pictura Corăbii la Brăila de Jean Steriadi.

I: De ce?

DM: Pictura românească e o pictură vie pentru mine. Este o pictură valoroasă, cu nenumărate capodopere, chiar dacă nu sunt foarte cunoscute. Având acces la pictura europeană îmi este mai ușor să fac comparații și să îmi dau seama de ceea ce este cu adevărat valoros, dincolo de clișee și ierarhii oficiale. Nu în ultimul rând, este o pictură care mă face să călătoresc în suflet. Dunărea, marea,câmpul cu rapiță, floarea soarelui…toate aceste locuri și simboluri fac parte din identitatea mea și îmi vorbesc profund, pe limba mea. Nu am nevoie să mă uit în dicționare ori în istorii de artă , eu le simt, iar ele îmi vorbesc. Participarea sufletească  este esențială în cunoaștere. Cunoaștem cel mai bine lumea de acasă.

I: Copiii te-au învăţat ceva, iar dacă da, ce te- au învățat ?

DM: Bine spus, bună întrebare. Copiii mi- au revelat zonele vii, care le vorbesc lor. De exemplu, ei nu mai sunt familiarizați cu folclorul și nu au identificat cu aceeași ușurință ca mine motivele populare din pictura lui Ţuculescu . Dar au perceput zona dezmembrării materiei,  sau Apocalipsa, cum i-au zis ei.  Sau extratereștrii – iarăși formularea lor, pentru florile cu ochi din tabloul Stările câmpului. Perspectiva asta fantastică, acest văz enorm al lui Ţuculescu ei l- au priceput corect. Am învățat astfel că e important să acorzi valabilitate definițiilor contemporane pentru simboluri vechi. E mai important ca un copil să spună cu mintea lui ce îi transmite o imagine decât să repete definiția mea, bazată pe experiența mea, care lui nu- i spune nimic poate.

 

I: Dar în ce zonă de imagini te- ai întâlnit totuşi cu copiii? A existat ceva comun, pentru tine si pentru ei?

DM: Da. Pe copii îi fascinează corăbiile, la fel de mult ca şi pe mine. La fel de mult ca şi pe Jean Steriadi. Mi- au spus că sunt, de fapt, ca niște balene. Ceea ce e o frumoasă metaforă. Dar și sursa inspirației omenești pentru construirea vaselor ce plutesc pe mări.

I: Ce să- ți urez…vânt bun în pupă!

 

3.jpg

Pictând corăbii, activitate creativă în cadrul atelierului Pânze de vară.

 

Interviu cu Daniela Mişcov, iunie 2016, referitor la programul Călătorie prin anotimpuri-Pânze de vară, de la Muzeul Naţional de Artă al României.