Artelier D povesti romanesti &mestesuguri

Sâmbăta 4 februarie, ora 11, la Nod Makerspace, Splaiul Unirii nr.160,  în cartierul Timpuri Noi, lansăm un proiect inspirat de povești și meșteșuguri românești. Va avea loc bilunar, sâmbăta. Prima sâmbătă din lună- pentru grupul 3-6 ani, a treia- pentru copii peste 7 ani. Prima poveste, o adaptare după  “Inul și cămeșa”, de Ion Creangă. Invățăm lucruri minunate despre IN și descoperim calitățile sale confecționând hăinuțe de păpuși. Facem păpuși fete și băieți din coceni de porumb, inspirate după modele tradiționale.

Artelier De povești românești și meșteșuguri este un concept al asociațiilor Artelier D, Proiecte pentru copii și Să învățăm meșteșugurile, care îmbină povestitul (storytelling-ul) și teatrul de păpuși, cu activități inspirate de meșteșugurile tradiționale românești.

Ne întâlnim într-un loc simbolic, Nod Makerspace (Splaiul Unirii nr.160, etajul 2), sediu al industriilor creative din cartierul Timpuri Noi, unde în perioada comunistă a fost centrul fabricii Industria Bumbacului. Ne bucurăm să putem continua astfel activitățile creative pentru familii în cartierul Timpuri Noi, lansate odată cu proiectul Timpuri Noi, oameni și povești, finanțat și dezvoltat prin programul Generator 2021.

Durata: aprox 1 oră și jumătate.

Pentru copii de 3-6 ani, în prima sâmbătă din lună; pentru copii de 7-10 ani, a treia sâmbătă din lună.

Taxa: 40 lei/familie cu un copil. 60 lei/familie cu doi copii.

10 locuri disponibile, pe baza de rezervare, la una dintre adresele artelierd@yahoo.com sau artelierdproiecte2012@gmail.com, ori 2016timpurinoi@gmail.com.

Nu se pot face rezervări telefonic și nu se iau in considerare participările de  pe paginile  de event ale platformei Facebook, care au doar rol de anunț și promovare.

Pentru alte informații ne puteți contacta la numărul: 0724 554 199.

papusi-hertea-1

Păpuși create de copii la țară, în anii 80, colecția Iosif Herțea

Bilunar, sâmbăta la ora 11, vom spune povești românești și vom crea păpuși și obiecte din lut, textile, lemn și alte materiale naturale. Va fi un atelier al artelor creative pentru întreaga familie. Ne inspiră materiile prime care au stat la baza creațiilor tradiționale românești.

Vom împleti mestesugul cu teatrul de păpuși,vom combina îndemânarea cu interpretarea și comunicarea. Vom redescoperi frumoase povești românești, de autor sau anonime.

Ne fundamentăm demersul pe concepția etnologului  Iosif Herțea  (născut în 1936 în județul Maramureș, deopotrivă muzicolog și compozitor de muzică de teatru, distins de UNITER în acest sens, în 1995 și 2004). I. Herțea a considerat întotdeauna jucăriile ca fiind de o mare importanță în educația copiilor cât și pentru studiul folclorului, https://cimpoiulsidiavolul.wordpress.com/2015/06/01/seriozitatea-jucariilor/

“Jucăriile, atât prin folosirea cât și prin facerea lor, împlinesc o funcție catartică derivată din satisfacția realizării jucăriei, împlinind nevoia cunoașterii de sine /…/

Prin caracterul lor ne-desăvârșit, jucăriile și confecționarea lor stimulează imaginația, căci ele pot fi dezvoltate, perfecționate. Copilul dobândește astfel și  cunoștințe asupra proprietăților diferitelor materiale (elasticitatea, rezistența în timp, etc) și a calității uneltelor de tăiat, perforat, etc. Copiilor li se dezvoltă astfel “analizatorii tactili, vizuali  și auditivi .” Iosif Herțea, capitolul Jucării sonore, din volumul  “Cimpoiul și Diavolul, O poveste adevărată a instrumentelor muzicale populare din România”, lucrare premiată de Academia Română în 2016 cu Premiul Ciprian Porumbescu pentru Etnomuzicologie.

Rugăminte

Intrucat Artelier De povești românești & meșteșuguri presupune cheltuieli pentru materiale si pregatire minuțioasă raportate la un număr restrâns de locuri, avem rugamintea să faceti rezervarea numai daca sunteți siguri că veți putea participa. Rezervarea se poate face numai pe email, cu precizarea numelui și vârstei copilului. Cu regret vă spunem că anularea nejustificată a rezervării sau neprezentarea fără anunțare prealabilă duc la pierderea locului la atelierele din 2017. Sperăm să ne înțelegeți că o facem tocmai pentru buna desfășurare a acestei activități și vă mulțumim.

Calendar:

Martie

Casuța din oală, poveste populară . Facem păpuși și podoabe din lut si lemn.

Aprilie

Povestea rândunicii, legendă populară. Facem instalații mobile cu păsări.

Mai

Balaurul cu douăsprezece capete, după Petre Ispirescu. Facem măști cu monștri, din elemente textile și plante.

Vă așteptăm cu drag.

papusi-hertea-2

Păpuși din colecția Iosif Herțea

 

 

 

Anunțuri

Ziua Pământului la Bucureşti, cel mai poluat oraş din UE

Mâine 22 aprilie se sărbătoreşte Ziua Pământului. O zi dedicată planetei, casei noastre. Pe tot globul vor avea loc acţiuni menite să educe sau să salveze viaţa oraşului, să protejeze clima.

Astăzi mai mult de jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe. Clima este profund afectată, astfel că oraşele trebuie să găsească soluţii de adaptare, soluţii verzi. Tema Zilei Pământului de anul acesta este „Oraşe verzi”. Cum putem aduce mai aproape de natură oraşele, reducând consumul şi efectele lor negative asupra mediului? In Adelaide, Australia, s-au introdus autobuze cu energie solară; în Sommerville, USA, se face agricultură urbană; în Boston, doctorii prescriu folosirea bicicletei.

http://www.earthday.org/greencities/success-stories/

E instructiv să citeşti poveşti de succes despre alte oraşe şi să reflectezi la situaţia din oraşul Bucureşti. Poate merită să ne reamintim faptul că oraşul nostru este considerat unul dintre cele mai poluate oraşe din Europa, este chiar pe locul 1 in Uniunea Europeană la capitolul poluare! http://www.mediafax.ro/social/bucurestiul-locul-i-in-topul-oraselor-poluate-din-ue-2583465

« Potrivit datelor colectate de staţiile de monitorizare, principala sursă de poluare a Capitalei o reprezintă traficul rutier, responsabil pentru circa 70 la sută din impurităţile din aer. » Interesant, nu-i aşa ? Pe scurt, maşinile.
papadia mea plan apropiat

Noi ce facem în Bucureşti ca să reducem gazele toxice şi consumul, ca să reciclăm mai mult? Răspunsul ar trebui să ne intereseze pe toţi. Mai ales că în acest oraş maşinile par mai numeroase decât pietonii, spaţiile verzi se reduc văzând cu ochii, ocupate de terase şi restaurante, accesul bicicliştilor este limitat şi riscant (doar o mică parte din străzi au marcaj pentru acces biciclete), trotuarele sunt transformate în locuri de parcare, iar din parcurile pentru cei mai mici pământul, iarba şi nisipul au dispărut, în favoarea unor plăci artificiale, care miros ingrozitor atunci când vine căldura şi le incinge ca pe nişte reşouri (parcuri pentru copii de peste 6 ani nu prea există, iar pentru cei şi mai mari, pre-adolescenţi, nici nu mai zic).

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

Toate acestea au efect şi asupra stării de sănătate: se face tot mai puţin sport (conform unor statistici recente, 60% dintre copiii din oraşele noastre nu fac sport!), oamenii sunt tot mai sedentari, mai obezi, mai depresivi şi mai bolnavi, începând cu vârsta copilăriei. Numărul cazurilor de astm la copii s-a înmulţit îngrijorător. Astmul este cauzat de poluare şi mizerie, de avalanşa substanţelor chimice în defavoarea celor naturale. Nu ne mai lăsăm copiii să se joace în pământ (o activitate sănătoasă şi importantă în dezvoltarea firească a copilului), fiindcă e “murdar”, în principal, de la excremente de câine. Suntem mari iubitori de câini, dar nu adunăm mizeria pe care o fac, ci o lăsăm peste tot, aşa că o luăm pe pantofi şi o aducem şi în casă. Toate acestea sunt însă minore în comparaţie cu noxele eliberate în atmosferă de maşinile din Bucureşti, cărora an de an li se creează drumuri tot mai largi şi mai sofisticate. Spre deosebire de restul Europei, unde accesul lor în oraş este limitat, atât fizic şi tehnic, cât şi prin taxe tot mai piperate.

Se întâmplă în ultima vreme în Bucureşti şi lucruri bune: sunt plantaţi copaci, oamenii se îngrijesc de grădina din jurul blocului, nu se mai aruncă gunoiul pe geam, a apărut timid dar cu persistenţă, categoria bicicliştilor, oamenii devin atenţi la reciclare (hârtie, pet-uri, pungile de plastic), iar educaţia ecologică se face simţită tot mai mult.

Grădina dintre blocuri în cartierul Titan, o iniţiativă privată.

Grădina dintre blocuri în cartierul Titan, o iniţiativă privată.

Atelierul Cuibul de rândunele, de la Grow Up Kindergarten, de sâmbătă 26 aprilie, ora 11, este dedicat Zilei Pământului, fiind inspirat de tema Oraşului Verde. Vom spune o poveste şi vom sădi un pom. Un gest simplu, dar fundamental. Un pom înseamnă viaţă şi cu el începe educaţia despre natură. Povestea „Broscuţa din Oraşul verde” continuă intâmplările din „Povestea de colorat”, de anul trecut, despre broscuţa Gălbeniţa şi pasărea Albăstriţa. Broscuţa s-a făcut din galbenă, verde şi a ajuns în oraş, într-un oraş verde, unde animalele, plantele şi protejarea naturii se află pe agenda conducătorilor oraşului. Aşa cum se întâmplă în ţările nordice, Suedia, Danemarca şi Finlanda. In aceste ţări, oraşele par o prelungire a pădurii şi invers, un capăt al pădurii se continuă în oraş. Accesul maşinilor este limitat, bicicliştii sunt în largul lor, iar reciclarea şi consumul cu grijă al resurselor sunt o temă vizibilă peste tot.

In mitologia românească, broasca este un animal foarte important. Ea are legătură cu apa, cu viaţa. Este protejată şi considerată un animal sacru, la fel ca ariciul şi albina. Povestea noastră se inspiră din legende, poveşti şi zicători populare româneşti, doar decorul este urban. Este o poveste cu mesaj despre natură. Un mesaj de care avem nevoie. Fiindcă avem nevoie de aer şi apă.