Calatorii in trecut

 Începând din 8 iulie 2020 până pe 1 august 2020, Artelier D, Proiecte pentru copii și Muzeul Municipiului București vă invită la programul educativ ‘Călătorii în trecut’, organizat în aer liber la Muzeul Theodor Aman. Atelierele vor avea loc numai în caz de vreme favorabilă.

Descoperim istoria în scene și portrete de Theodor Aman:

Călătorim în epoca lui Vlad Tepeș, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu și Carol I și aflăm despre luptele pe care le-au dus, despre armatele și locurile asociate cu acești mari conducători.

Începem cu o examinare a scenelor și portetelor istorice realizate de Theodor Aman și vorbim despre Istorie ca temă a operei sale. Comentăm legende și amintiri despre Vlad Țepeș, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu și Carol I, apoi împletim istoria cu creativitatea, prin diferite tehnici de lucru- pictură, scriere creativă, arhitectură.

Miercuri 8 iulie și duminică 12 iulie, ora 10.30, De ce pedepsea Țepeș?

Miercuri 15 iulie și sâmbătă 18 iulie, ora 10:30, Avea Vladimirescu o comoară?

Miercuri 22 iulie și sâmbătă 25 iulie, ora 10:30, Purta armură Mihai Viteazul?

Pentru 22 iulie nu mai sunt locuri.

Miercuri 29 iulie și sâmbătă 1 august, ora 10:30, Coroana lui Carol I

 

Programul este structurat în 3 părți:

A – discuție pe teme legate de epocile istorice explorate: infracțiuni și pedepse în vremea lui Vlad Tepeș; Alianțe, case și drumuri legate de activitatea lui Tudor Vladimirescu; arme, armuri și armate din timpul lui Mihai Viteazul; războaie și proiecte de cultură la care a participat Carol I

B – analiza unui tablou de Theodor Aman

C – activitate creativă și prezentarea lucrărilor, cu

-o scurtă introducere despre monștrii din manuscrisele medievale;

-coduri și tehnici ale hărților de comori;

-cum se compune o poveste de acțiune;

-structură și scop în arhitectura clădirilor culturale, modele vechi și noi.

Durata: 2 ore, de la 10.30 la 12.30


Prețul: 35 lei.

Număr limitat de locuri (6).

Rezervare

Rezervarea obligatorie se face pe site-ul www.artelierd.wordpress.com, prin completarea formularului.

Confirmarea rezervării urmează după achitarea unui avans de 25 lei în contul RO12BTRLRONCRT0489498301, Banca Transilvania, pentru Daniela Miscov, cu menționarea datei programului ales.  Restul taxei în valoare de 10 lei se achită la sosire, cash, în ziua programului.

In caz de vreme nefavorabilă sau neparticipare, avansul nu se returnează, ci se poate folosi la un alt program.

Rezervarea obligatorie se face aici, pe site-ul www.artelierd.wordpress.com, prin completarea formularului.

Intrucât  sunt foarte puține locuri, avem rugămintea să achitați taxa din timp, ca să vă putem păstra rezervarea.

Reguli și recomandări de igienă și siguranță

Vă invităm să consultați regulile și recomandările pentru vizitatori ale Muzeului aici – http://muzeulbucurestiului.ro/redeschiderea-muzeului-municipiului-bucuresti/.

De asemenea, vă recomandăm să le dați copiilor soluție de dezinfectat și mască (pentru scurta vizită de 5 minute pe care o vor face în Muzeu, în debutul programului), vă mulțumim.

Vă așteptăm cu drag!

 

Clubul Povestitorilor

Cerc de lectură pentru 8-10 ani

Propunem copiilor o activitate plăcută și necesară: participarea în lunile iunie-iulie, la clubul de lectură CERCUL POVESTITORILOR, care va dezbate 4 titluri de succes din literatura pentru copii: Matilda, de Roald Dahl, povestea unei fete îndrăgostite de cărți, care își caută locul în lume; Harry Potter, volumul Harry Potter și Piatra filozofală, de J.F. Rowling, despre un grup de copii care studiază la o școală dintr-o lume fantastică; Sâmbăta când vine Sambo, de Paul Maar, despre prietenia dintre un băiat fantastic și un domn singur; Poveste cu un gând strănutat, de Laura Grünberg, despre lumea adulților prin ochii unui copil.

Daniela Mișcov, educator cultural și profesor de Română, care susține aceste activități, va adapta sarcini de lucru inspirate de testele PISA, care evaluează internațional competențele de lectură ale tinerilor de 15 ani.

România mai are un drum lung de parcurs pentru a ajunge la un nivel satisfacător de performanță, rezultatele la ultima testare, din 2018, ne-au plasat pe un loc codaș, 40% dintre elevii testați au luat calificativul minim, 1, iar 59% s-au situat între 2 și 5, nivelurile medii. Doar 1% dintre elevii români au demonstrat competența și abilitățile de a înțelege complex un text și a-l interpreta la nivelul 5 și 6 (maximele).  Este cu atât mai necesar să stăruim în a oferi copiilor de la cea mai mică vârstă școlară, oportunități de lectură, scriere și dezbatere, inclusiv în vacanță. Cititul și scrisul trebuie să devină o plăcere și o obișnuință.   

Testele PISA, spre deosebire de examenele noastre,  nu evaluează copiii decât pe baza unor texte la prima vedere, de aceea este foarte bine să asigurăm copiilor, un bagaj bogat de cunoștințe, prin lecturi  cât mai diverse.  Un cititor competent, cu experiență de lectură, poate citi orice fel de text  la prima vedere și îl poate analiza în profunzime. 

Calendarul:

Matilda, de Roald Dahl

27 iunie, ora 11 și 18

Harry Potter, de J.K. Rowling

5 iulie, ora 11 și 18

Sâmbăta când vine Sambo, de Paul Maar

11 iulie, ora 11 și 18

 Poveste cu un gând strănutat, de Laura Grünberg

19 iulie, ora 18

Desfășurarea:

– câteva pagini citite în avans, cu sarcini de  rezolvat oral, trimise pe email

– sesiune de dezbatere pe Zoom, 40 minute, la data anunțată

–  sarcini de rezolvat în scris, după dezbatere, cu evaluare.

Obiectiv

Insușirea unor competențe de lectură conform sarcinilor testului PISA, corespunzătoare dezvoltării intelectuale de la 8-10 ani: identificarea unor informații în text, interpretarea textelor, reflecție și evaluare (oral și în scris).

Tema lecturilor

Tema cărților selectate este Copilul și lumea. In acest fel, oferim participanților o bază familiară de relaționare și posibilitatea de a se raporta la propriile experiențe.

Clubul de lectură este susținut de Daniela Mișcov.

Taxa

25 lei/sesiune, achitați în avans în contul RO12BTRLRONCRT0489498301, Banca Transilvania, titular Daniela Mișcov, cu mențiunea Clubul de lectură și a datei rezervate.

Notă

In măsura în care muzeele își vor deschide porțile pentru activități educative, vom muta discuțiile în grădina uneia dintre aceste instituții cu care colaborăm, așa cum am procedat în ultimele veri.

Vă așteptăm cu drag,

Daniela

Drumul lung pana la Pisa

De la Evaluarea Națională la evaluarea PISA este un drum lung. Competențele de citire, mai exact, Reading Literacy/Alfabetizarea funcțională pentru citire/lectură,  presupun atât sarcini simple, logice, de atenție, concentrare, cât și sarcini complexe, care presupun refllecție și evaluare.

Obiectivul general al învățării și evaluării elevilor trebuie să fie stimularea însușirii competențelor de a a reflecta asupra unui text, de a-l analiza în relație nu doar cu informațiile sale de conținut și formă, ci și în legătură cu propriile cunoștințe, păreri și argumente ale cititorului.  Evaluarea PISA presupune un set de sarcini convenite global pentru evaluarea performanțelor elevilor de 15 ani în ceea ce privește competențele de citire, scriere, la literatură și limbă maternă, științe și matematică. Scrierea și citirea se referă deci nu doar la literatura și limba maternă, ci și la științele sociale (geografie, istorie, ecologie, biologie, etc).

In continuare, extrag câteva criterii și sarcini de analiză PISA din Ghidul PISA. PISA este programul de evaluare al  organizației internaționale OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Devolopment) pentru elevii de 15 ani, care le evaluează competențele și abilitățile de lectură, matematică și știință, de care aceștia au nevoie în ”confruntarea cu provocările vieții”. Extrase din https://www.oecd.org/pisa/

Alfabetizarea funcțională presupune competența de a citi, a înțelege și a scrie conform următoarelor criterii (care devin sarcini ale testării PISA)

  1. Folosirea informațiilor dintr-un text
  2. Focusarea pe diferite părți ale textului
  3. Pe relațiile dintre ele
  4. Obținerea unor informații din text.

In același timp cu folosirea informațiilor dintr-un text, alfabetizarea funcțională de lectură (Reading literacy) presupune explorarea propriilor cunoștințe

  1. Focusarea pe conținutul acestora
  2. Pe structura lor
  3. Evaluarea conținutului textului și reflectarea asupra lui în funcție de propriile cunoștințe
  4. Reflectarea asupra formei textului și evaluarea formei.

Nivelul superior de înțelegere îl reprezintă ”formarea unei înțelegeri cuprinzătoare”, ”dezvoltarea unei interpretări”, pe baza propriilor cunoștințe: ”reflectarea și evaluarea conținutului și formei textului ”.

Formularea unei înțelegeri cuprinzătoare înseamnă identificarea subiectului, anumite teme și relația dintre ideile mare și cele secundare.

Dezvoltarea unei interpretări înseamnă ca de la impresiile inițiale cititorii să ajungă la o înțelegere completă și profundă a ceea ce au citit.

Sarcini la Testul PISA

Reflecția critică și evaluarea textului

Să reflecteze asupra conținutului unui text înseamnă ca cititorii să facă conexiuni între informațiile din text și cunoștințe din alte surse, să comenteze ideile textului în funcție de ceea ce cred ei, să-și articuleze și să-și argumenteze punctele de vedere. Ca să facă acest lucru este necesar să înțeleagă ce se spune și intențiile din text și să facă o relație între text și ceea ce știu ei, ceea ce cred pe baza propriilor informații sau a informațiilor din alte texte.  Cititorii trebuie să poată să facă apel la dovezi în sprijinul argumentelor din text și din alte surse, folosind cunoștințe generale și specifice cât și capacitatea de a gândi abstract. A gândi abstract presupune categorii morale sau estetice (standarde).

Pentru evaluarea competențelor de Alfabetizarea funcțională de lectură au fost solicitate diferite sarcini, cele mai multe, 63, fiind cele cu răspuns deschis. Textele oferite spre analiză au fost de două tipuri: continue, cu text din fraze legate, și non-continue, grafice, tabele, diagrame, hărți, desene geometrice, reclame.

Exemplu de sarcini de interpretare:

-Să evalueze sfârșitul unei narațiuni lungi  în relație cu intriga

-Să explice motivația unui personaj făcând legătura cu evenimentele din narațiune

-Să interpreteze informația dintr-un singur paragraf pentru a înțelege locul acțiunii unui text

– Să emită ipoteze despre un fenomen neașteptat luând în considerare cunoștințe din exteriorul textului împreună cu toate informațiile relevante dintr-un tabel complex pe o temă relativ nefamiliară.

Un nivel minim de performanță, 1, se încadrează între 335 și 407 puncte. Nivelurile maxime de performanță, 5 și 6, presupun obținerea a mai mult de 625 de puncte.

La nivelul 1 au ajuns 40% dintre elevii români. Nivelul 1 înseamnă numeroase dificultăți de înțelegere și scriere în limba maternă. De la nivelul 2 la nivelul 4 înseamnă că elevii pot cel puțin să identifice principala idee/tema unui text de lungime moderată, să găsească informații bazate pe criterii explicite, uneori complexe, și să reflecteze asupra scopului și formei textului atunci când li se cere explicit acest lucru.

CONCLUZII

Nivelurile maxime de performanță presupun

-demonstrarea în scris și oral a unei înțelegeri complete și detaliate a unui text al cărui conținut sau a cărui formă nu este familiară elevilor (e la prima vedere, nu a fost studiat în prealabil) și

-operarea cu concepte care sunt contrare așteptărilor (nu au fost studiate, deci nu sunt previzibile).

Sunt pregătiți elevii noștri să aibă competențe care să le permită să înțeleagă ORICE text (corespunzător capacității lor intelectuale la 15 ani), a cărui formă nu este le este familiară și să opereze cu concepte contrare așteptărilor (neprevizibile, neînvățate la școală special)?

In vederea atingerii acestui obiectiv, după părerea mea, ar trebui să se pună accent în învățare pe lectura și interpretarea unui număr cât mai divers de texte și informații, nu doar literare, ci și științifice, și de tip discontinuu (tabele, grafice, hărți, etc), să se aloce spațiu și cadru pentru dezbateri, argumentări, gândire critică, conexiuni cu propriile cunoștințe și păreri.

Comentariile învățate pe de rost ne vor confirma perpetuu locul mediocru unde suntem, fiindcă testele internaționale nu verifică memorarea mecanică și capacitatea de analiză a unui text cunoscut. Testarea PISA își propune să verifice competențele elevilor de lectură și scris pentru ”depășirea provocărilor vieții”, deci pentru a fi folosite mereu, în orice domeniu, nu doar pentru a trece un anumit examen.

Testarea PISA își propune să verifice competențele elevilor de lectură și scris pentru ”depășirea provocărilor vieții”, deci pentru a fi folosite mereu, pe parcursul vieții, în orice domeniu, nu doar pentru a trece un anumit examen.

Care este rostul unei Evaluări Naționale a unor competențe care nu se confirmă și internațional/sau, mai bine zis, care sunt infirmate internațional? Dacă știi cu adevărat să citești și să înțelegi un text, oricine își poate da seama, din orice parte a lumii ar fi el.
Dacă știi DOAR la/pentru Evaluarea Națională înseamnă că nu stăpânești cu adevărat acea competență și nu te poți folosi de ea mai departe, nici măcar pe plan Național.

Pentru detalii la sursă despre performanța elevilor noștri la testarea din 2018 accesați linkul https://www.oecd.org/pisa/publications/PISA2018_CN_ROU.pdf

Sarcini și punctaje

In articolul următor voi comenta doua tipuri de sarcini specifice Testului PISA, pentru nivelul 2 și 3, pe de-o parte, și pentru nivelul 5 și 6, pe de alta, cu exemple concrete de cerințe și punctajul acordat.

Ghidul PISA ne va orienta în discuțiile de la clubul de lectură Cercul Povestitorilor care începe săptămâna viitoare.

 Informațiile au fost citate din  volumul PISA Reading for Change: Performance and Engagement across Countries Results from PISA 2000, Results from PISA 2000 – OECD

Cover

Imagine de la unul dintre cluburile de lectură organizate de mine, în 2012, la Librăria Bastilia.