Divanul povestilor

In august, în expoziţia Oglinzile Orientului

Vă invităm, în luna august, la 3 ateliere creative de poveşti, după 3 autori români, Regina Maria, Mihail Sadoveanu şi Anton Pann, inspirate de personaje, întâmplări  şi locuri din Orient, în cadrul expoziţiei Oglinzile Orientului, de la Muzeul Naţional de Artă al României, Galeria de Artă Românească (Calea Victoriei nr.59-63).

Olga Dugina, art, femeia

Grafică de Olga Dugina, la volumul 1001 de nopţi, http://www.duginart.com

 

 

  1. Vom călători pe Insula Şerpilor, unde paznicul turc de far trăieşte o întâmplare de basm;

11 august, ora 11 – Insula şerpilor, adaptare după povestea Reginei Maria. Durata: 60 minute.

  1. Vom poposi în târg la Basra, vechi port din Irak, alături de un neguţător de lemn de santal, care trece proba dură a iniţierii în afaceri, cu ajutorul unui filosof.

18 august, ora 11 – Istorisire cu un neguţător de santal, după Divanul Persian, de Mihail Sadoveanu. Durata: 60 de minute.

3. Vom râde de păţaniile cu săpun, cireşe şi covrigi, ale lui Nastratin Hogea, învăţând                     lucruri cu miez.

25 august, ora 11 – Din Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, adaptare după Anton Pann. Durata: 60 de minute.

Olga Dugina art

Grafică de Olga Dugina, la volumul 1001 de nopti

Sesiunile se desfăşoară sub formă de storytelling (lectură dramatizată), în spaţiul expoziţiei Oglinzile Orientului. In partea a doua, vom desena şi colora personaje şi obiecte inspirate de poveste.

Vom sta pe pernuţe, de aceea este necesară o ţinută adecvată, comodă.

Recomandare de vârstă: poveştile se adresează familiilor cu copii peste 4 ani.

Taxa: 25 lei/copil; 10 lei/părinte, care include şi vizitarea expoziţiei. Participarea părinţilor este opţională.

Rezervări şi înscrieri: Înscrierile se fac pe adresa de email a muzeului: educatie@art.museum.ro,

sau la telefon 021 314 81 19,  cu cel puţin o săptămână înainte de data atelierului ales.

Despre poveşti şi autori

Insula Şerpilor face parte din volumul reeditat Poveştile Reginei Maria a României, care cuprinde o serie de treisprezece basme scrise de regină, din dragoste pentru copiii săi cât şi pentru poporul român şi miturile sale. Basmele au fost publicate  pentru prima dată în limba română în anul 1923 sub titlul „Cartea de basme a Reginei Maria”.

1  Maria Regina-incoronare

Mihail Sadoveanul a scris în anul 1940 povestea Divanul persian, o serie de 21 de istorisiri, care ne duc cu gândul la celebrele basme ”1001 de nopți”, atât datorită temei:  lumea orientală, cât şi a structurii textului, organizat ca o povestire în ramă. Sadoveanu ne invită într-o călătorie exotică, cu întâmplări despre neguţători, soţi, filosofi, meşteri şi sultani .

In culegerea Năzdrăvaniile lui Nastratin Hogea din 1853, Anton Pann adună şi rescrie povestiri populare celebre  din literatura Orientului si folclorul balcanic, despre un personaj ager şi mucalit, căruia îi plac snoavele, Nastratin Hogea. Limba literaturii lui Anton Pann şi-a păstrat savoarea, frumuseţea şi accesibilitatea.

Proiect al MNAR în colaborare cu Asociaţia ArtelierD.

Expoziţia

“Expozitia Oglinzile Orientului aduce în faţa vizitatorilor lumea plină de culoare şi pitoresc a perioadei fanariote, a Dobrogei şi Balcicului, a mirificului Constantinopol, dar şi a Orientului Apropiat. Pentru prima dată în istoria artei autohtone, tema orientală este tratata în ansamblul ei. “ MNAR

Pot fi admirate lucrări de grafică şi pictură de la Theodor Aman la Jean Steriadi, Iosif Iser, Nicolae Tonitza şi Marcel Iancu.

OO afis 50x70 cm

Imaginea de cover este o reproducere dupa grafică semnată de Olga Dugina.

O fetita puternica si amuzanta

Citim din Pippi Şoseţica, de Astrid Lindgren, la clubul de lectură al puştilor & puştoaicelor,

Joi 21 iulie, ora 19, la terasa Ceainăria cu cărţi (Splaiul Unirii nr.195).

Un roman despre o fetiţă puternică, plină de imaginaţie şi de umor.

Bună, Eu sunt Pippilotta Viktualia Rullgardina Peppermint Efraimsdotter Longstocking!” De câte ori îşi spune numele complet, Pippi stârneşte râsul. Pippi nu este doar o fetiţă amuzantă, ci şi foarte inteligentă şi puternică.

 

După ce citim, facem exerciţii de imaginaţie, inspirate de întâmplările lui Pippi şi de Enciclopedia Puştilor, o antologie plină de idei creative .

“Personajul lui Astrid Lindgren a apărut în opt filme de lung metraj, două seriale şi două filme de televiziune și cel puțin 800 de producții de teatru. A dat naștere la numeroase teze academice.Cărțile despre Pippi Longstocking au fost traduse în 70 de limbi și s-au vândut aproximativ în 60 de milioane de exemplare.”

Taxa /atelier: 30 lei, plata la sosire.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

Dam frau liber imaginatiei

DĂM FRÂU LIBER IMAGINAŢIEI

la clubul de lectură al puştilor & puştoaicelor

Joi 14 iulie, ora 19, la terasa Ceainăria cu cărţi (Splaiul Unirii nr.195), citim din Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas, carte apărută în luna aprilie 2016, în limba română.

Un roman despre puterea imaginaţiei de a schimba totul.

După ce citim, facem exerciţii de imaginaţie, închipuim o hartă şi personaje de hârtie, inspirate de întâmplări şi de imaginaţia noastră.

La clubul de lectură BIBLIOTECA VORBITOARE,

Sub genericul Copiii în călătorie propunem, între 30 iunie şi 28 iulie,

5 ateliere de lectură creativă

– Despre libertate, imaginaţie, prietenie

– In 14 iulie, învăţăm despre Acţiune şi Dialog

– Pentru copii peste 5 ani

– Citim fragmente, le discutăm, le reprezentăm creativ

– Nu este necesară lectura prealabilă a cărţii

– Pot participa toţi copiii, cei care ştiu şi cei care nu ştiu să citească

Taxa /atelier: 30 lei, plata la sosire.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

Calendar: 30 iunie- James şi piersica uriaşă, de Roald Dahl; 7 iulie- Bunica e în măr, de Mira Lobe; 14 iulie- Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas; 21 iulie- Pippi şoseţica, de Astrid Lindgren ; 28 iulie, ora 19- Micuţul Nicolas în vacanţă, de Goscinny şi Sempe.

 

BUNICA SPUNE POVESTI IN MAR

La clubul de lectură BIBLIOTECA VORBITOARE, joi 7 iulie, ora 19, pe terasa de la Ceainăria cu cărţi,  ajungem într-un măr fermecat, unde poveştile prind viaţă, datorită unei bunici nemaipomenite. Citim din BUNICA E IN MĂR (1965) de Mira Lobe, scriitoare austriacă.

Povestea unui copil care nu avea bunici, dar care, până la urmă, va primi în dar două bunici, dintre care una- imaginară. Bunica din măr spune poveşti, iar vecina bunică îl învaţă lucruri practice şi utile. Se dovedeşte că e minunat să ai un pom şi să te caţeri în el, fiindcă un pom te face creativ şi fericit!

Ne răcorim cu mere şi facem o dioramă a pasajului citit- imaginăm personajele şi pomul, într-o zi cu soare. Invăţăm ce înseamnă Spaţiu şi Timp în poveste şi la ce ne ajută această învăţătură.

Andi  îşi încălţă sandalele şi se uită întrebător la bunica: oare n-o să-l trimită acum în casă să se spele, să se pieptene şi să-şi ia o cămaşă curată, înainte de a pleca? Nimic din toate astea. Era o bunică cu adevărat pe placul lui.”

da

Bunica e în măr, de Mira Lobe. Ilustraţii de Susi Weigel.

 

BIBLIOTECA VORBITOARE, club de lectura

                                     Sub genericul Copiii în călătorie propunem
5 ateliere de lectură creativă

– Despre curaj, umor, libertate, imaginaţie, prietenie
– Invăţăm despre Personaj; Loc şi Timp; Acţiune; Dialog; Compunem Povestea noastră
– Ne întâlnim joi 7 iulie, ora 19, pe terasa Ceainariei cu cărţi, Splaiul Unirii nr.195, şi în       fiecare joi, vreme de 4 săptămâni.
-Pentru copii peste 5 ani
-Citim fragmente, le discutăm, le reprezentăm creativ, tridimensional (nu este nevoie de lectura prealabilă a cărţii, pot participa şi copiii care nu ştiu să citească)
– Facem conexiuni cu arta filmului

-Durata: 1 oră şi jumătate

– Părinţii pot asista, taxa nu se schimbă.

-Comentăm la fiecare atelier, un scurt citat din volumul Ce poţi face cu două cuvinte, povestiri şi amintiri semnate de scriitori români contemporani.

Taxa /atelier: 30 lei/copil însoţit, plata la sosire.

Rezervari: artelierd@yahoo.com, sau artelierdproiecte2012@gmail.com

 

Calendar: 30 iunie- James şi piersica uriaşă, de Roald Dahl; 7 iulie- Bunica e în măr, de Mira Lobe; 14 iulie- Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas; 21 iulie- Pippi şoseţica, de Astrid Lindgren ; 28 iulie, ora 19- Micuţul Nicolas în vacanţă, de Goscinny şi Sempe.

 

 

 

Cataratul in copaci si gandirea creativa

Săptămâna viitoare, joi 7 iulie, la Clubul de lectură Biblioteca vorbitoare, vom citi din povestea Bunica e în măr, de Mira Lobe. O carte cult a anilor 70, căreia i- a fost dedicată o expoziție în 2014, de către Muzeul orașului Viena. S- a bucurat de o traducere și o publicare de excepție în limba română, la Editura  Ion Creangă. În ciuda trecerii timpului, deși lumea s- a schimbat, importanţa imaginației la care face apel și a dialogului între generații,  mai exact între nepoți și bunici, rămân valabile.

Dincolo de morala evidentă a întâmplărilor, în fiecare carte se află cel puțin o învățătură ascunsă, aşa cum stă mierea adunată în stup. Bunica e în măr aparține cărților de succes ale anilor 60-70, când copiii aveau o legătură foarte apropiată cu familia și natura. În anii 70 căţăratul în copac era o activitate la fel de obișnuită precum este azi joaca pe tabletă.

Bunica e in mar

Bunica e în măr, de Mira Lobe. Ilustraţii de Susi Weigel.

Fac apel cu bucurie la amintirile mele personale. Ne petreceam vara la ţară, iar asta înseamnă obligatoriu şi căţăratul în copaci. Nu ne păzea nimeni cu grijă și nici nu ne îndruma ce să facem în copaci, astfel ca să fim creativi sau puternici. Ne descurcam singuri și ne simțeam liberi. Învățam multe lucruri despre tehnică,  despre cum să ne căţărăm ca să ajungem unde ne-am propus. Le învățam singuri sau de la prieteni, exersând. Ceea ce însemna că şi greşeam, de exemplu, alunecam înapoi pe trunchi, uneori julindu-ne (cuvânt devenit obscur generațiilor de azi). Ori ne agățam de crengi şi ne dezechilibram. Nu-mi amintesc să fi căzut vreodată din copac de la mai mult de un metru, iar asta fiindcă învățam singuri să ne calculăm riscurile. Ştiam până unde puteam merge şi care erau limitele pe care eram în stare să le depășim.

Invăţam de asemenea să ne ținem echilibrul odată ajunși în vârf și să ne susținem la înălțime astfel încât să stăm acolo confortabil şi să ne jucăm. Acesta era scopul de fapt. Ne căţăram ca să stăm sus în copac, ascunși printre frunze, și să descoperim jocuri la înălțime. În primul rând, ne amenajam un punct de observație – găseam pur şi simplu o creangă groasă și înclinată pe care să stăm călare și să privim în jur. Examinam frunzele, fructele, insectele de aproape, le ascultam și inspiram aromele fructelor din care picura sucul dulce. Apoi savuram bucuria de a fi sus, de a fi mai înalți decât părinții şi bunicii, care deveneau mici. Ei nu puteau ajunge sus, în teritoriul cucerit de noi. În copac ne cucerisem singuri un teritoriu numai al nostru, ceea ce era un sentiment minunat. Observam lumea de la înălțime: o experiență copleșitoare. Dar mai ales ne jucam, construind ascunzișuri sau comunicând cu cei din jur, fiecare instalat în copacul său. Mai complicat dar prilej de mare satisfacție era să ne transmitem obiecte, fructe, frunze şi mesaje scrise sau gravate, pentru care construiam un sistem de fire mobile. Căţăratul a fost o experiență fundamentală a copilăriei noastre aş spune, nu doar unul dintre jocuri. Căţăratul în copaci presupunea să fii desculț și să îți obișnuiești talpa cu fiecare senzație, nu toate fiind extrem de plăcute. Dar învățai să suporți o mică jenă pentru un scop important: să ajungi sus. Era extrem de rușinos să nu poți urca în copac, așa că toți copiii se antrenau până reușeau. Dar ce sentiment de triumf aveai după aceea.

Pentru noi căţăratul era o joacă, iar adulții scăpau de grija noastră. Astăzi aflu că este mai mult decât o joacă, este o sursă importantă de invăţare personală.

Rândurile de mai jos sunt adaptate după articolul „Climbing Trees Builds Creative Thinking”,  de pe site- ul  tinkerlab.com.

A te cățăra în copac este ca o problemă de rezolvat, ceea ce stimulează respectiva capacitate a creierului. Trebuie să găsești soluții ca planul tău sa fie transformat în realitate de corpul tău, pas cu pas. Aceasta înseamnă mai departe implicarea abilităților cognitive.

Poate vrem să facem loc alături de noi în copac unui prieten. Aceasta ne dezvoltă inteligența emoțională și gândirea spațială.

La final, când a ajuns sus, iar apoi jos ( nici coborâ tul nu e ușor), copilul are un sentiment de mândrie și încredere. Şi- a testat limitele și puterea. Știe să- și asume riscuri şi să le depășească. Este stăpân pe corpul său, este una cu el.

Incă un link către un articol care ne învaţă despre beneficiile numeroase ale căţăratului.

Get Outside & Connect: Climb a Tree

 

Foto cover: Rhythms of play.