Am cules din antologia de colinde populare românești ”Colindă-mă, Doamne, colindă”, îngrijită de folcloristul Iordan Datcu, apărută în 1992, la BPT, subvenționată de Guvernul României (și nereeditată de atunci), câteva colinde din diverse regiuni ale țării.
- Colind în Ucraina, sursa https://joinfo.ua/
Colind din Banat
Asta seară-i seară mare,
Florile dalbe,
Seara mare-a lui Crăciun,
Florile dalbe,
Noi umblăm să colindăm,
Florile dalbe
Pe-astă vreme-ntunecoasă
Pe potec-alunecoasă
Voi, patru colindători,
Vă alegeți doi din voi
Și vă duceți în grădină,
La grădina raiului,
Rupeți fir
De calomfir
Și fire de busuioc
Si-apoi treceți la fântână,
La izvorul lui Iordan
Muiați fir
De calomfir
Și fire de busuioc
Și-apoi mergeți colindând,
Doi pe urmă botezând,
Stropiți casă,
Stropiți masă,
Stropiți feți
De coconi creți,
Coconi creți s-or pomeni
Și frumos ne-or dărui
Cu năfrămi grele de fir;
Stropiți fețe de bătrâni
Bătrânii s-or pomeni
Si pe noi ne-or dărui
Cu colac
De grâu curat
Pe colac vasul cu vin-
Fie ospățul deplin.
- Copii la colindat, de Gheorghe Ciobanu, sursa ciobanu-art.com
Colind din Bucovina
Sculați, boieri, nu dormiți,
O, Leru-mi și Domn din ceriu,
Că nu-i vremea de dormit,
Ci curtea de-mpodobit
Cu podoaba târgului,
Cu mirosna câmpului!
Sculați, boieri, slugile
Să măture curțile
Cu mături de măruncuță
Ca să placă la măicuță
Cu mături de floricele
Ca să fie pe chitele!
-Noi demult că ne-am sculat,
Masa mare am gătat
Cu dulceața grâului,
Cu lacrima vinului,
S-au aprins făcliile
Prin toate unghiețele!
-Iat-acuma c-au sosit
Din ceriu de la răsărit
Domnul sunt p-acest pământ
Și în casă c-au intrat
La masă s-au așezat
Cu căsenii împreună
Să li se facă voie bună
Și-n casă să locuiască
De rele să o ferească!
O-nchinăm cu sănătate,
Că-i mai bună decât toate!
- Colind în Ucraina, sursa illustrators.ru
Colind din Maramureș
Asta seară, gazdă bună
Pre noi Crăciunul ne-adună
La cinstit’această casă
Ca să ne pui după masă
Gazdă, găzdoaie, cârnați,
În traistă la prunci băgați
Și un coc ar avea loc,
Ca să-ți cântăm de noroc.
C-or veni câșlegile
Și-ți mărita fetele.
Voi, tineri, vă veseliți
Și de-acuma dănțuiți,
Și cei bătrâni tot așa,
Că am ajuns Nașterea.
Ciucuri-verde de mătasă,
Adăposti-mă gazdă-n casă,
Că mă plouă de mă varsă.
Murguțul mi-o cimpiovit,
Trebui-ar potcovit:
Cu potcoave de mătasă,
Cu cuie de sârmă trasă;
Cu potcoave de colaci
Și cu cuie de cârnați.
Colind din Republica Moldova
Ia te scoală tu, domn bun,
Și fă focul mare, mare
Și mi-aprinde-o lumânare
Că nu-ți vine cine-ți pare,
Ci-ți vin colindători
La fereastră-așa vestind
Mare veste-n astă sară,
Că e sara lui Crăciun.
Noi umblăm și colindăm
Și pe voi blagoslovim
Și să vă deie de toate,
Viață lungă, sănătate.
Colind din Alba
Noi umblăm la colindat
Dintr-o casă-ntr-altă casă,
Doamna noastră nu-i acasă,
Că-i în vârful muntelui,
Să facă scară de ceară,
Să se scoboare la țară
Cu secerea subsuoară,
Să secere la săcară,
Și la grâu de primăvară,
Să ne facă colăcei,
Să colindăm pentru ei;
Să ne facă prescurele,
Să colindăm pentru ele.
Colind din Dâmbovița
Dormiți, domni, dar nu dormiți
Florile dalbe,
Dă-mi dormiți, dă nu-mi dormiți,
Florile dalbe,
Faceți focul cam mai mare
Și-mi aprinde-o lumânare
Și-o candelă la icoană,
Și-mi ieșiți și pân-afară,
De îl vedeți pe Hristos,
Cum vă vine de frumos,
De frumos, de cuvios,
Cu veșmântul mohorât,
Lungi-mi sunt până-n pământ.
Cam din spate, cam din piept,
Scris mi-e și luna și soarele;
Intre amândoi umerei,
Scris mi-e doi luceferei;
Mâna stângă crucea-mi duce
Și în cea dreaptă busuioc.
Crucea e a bătrânilor,
Busuiocul fetelor,
Sănătatea tuturor.
Crăciunul
Crăciunul este o sărbătoare care a primit din plin influențe. Este în primul rând, stratul pâgân, al Saturnaliilor romane, sărbătorite în decembrie, legate de petrecere și simboluri culinare precum turtele, colacii, fructele, fagurii de miere. Peste acest strat, s-au suprapus influențele creștine, din cele patru Evanghelii canonice, despre Nașterea lui Isus. Incepând cu secolul XIX, acestor două puternice influențe vechi li s-a adăugat Sfântul Nicolae venit pe filiera germanică, prin cărturari, și Moș Crăciun, născut în secolul al XIX-ea, dintr-un părinte germano-american, Thomas Nast, personaj american al iernii, venit de la New York, pe calea presei, costumat în roșu și cu sacul în spate. In ultimii ani de după 1989, asistăm la o nouă influență, legată de Finlanda mistică a naturii, ca loc al nașterii mitologice a lui Moș Crăciun, înconjurat de reni, elfi și alte simboluri nordice. Toate aceste influențe coexistă, dar straturile vechi se subțiază tot mai mult, învinse de globalizare și, în mod specific la noi, de lipsa unei strategii educaționale despre patrimoniul cultural.
Crăciunul și țările vecine
Există o atmosferă comună a imaginii Crăciuniului în viziunea artiștilor din Europa de Sud-Est care se inspiră din tradiții: peisaj rural, case simple, biserică, personaje în costume tradiționale și opinci, zăpadă abundentă, personaje, măști și simboluri ale obiceiurilor de iarnă: capra, ursul, Steaua, bradul. Grupurile sunt văzute în alai, sugerând bucurie și sărbătoare. In casă, se află preparate tradiționale, colaci, covrigi. Urările se fac la fereastră.
Măștile cu animale specifice nordului țării se regăsesc și în Ungaria, poate și în celelate țări vecine: Slovacia, Serbia, Croația. E bine să cunoaștem aceste aspecte ale influențelor dinspre sau înspre vecinii noștri, așa cum (mai bine) le știm pe cele referitoare la Crăciunul din Europa occidentală și de vest. Inrudirile cu sărbătorile vecinilor sunt izbitoare, ceea ce vorbește și despre o moștenire comună, slavă, venită atât pe filieră creștină, cât și păgână, din fondul arhaic. Granițele culturale sunt mult mai laxe decât cele geografice.
- Imagine din expoziția Steaua, de la Muzeul Europei din Berlin (Nicht Nur Zeit Weihnachtszeit, Museum Europaischer Kulturen, 02.11.2018-03.02.2019)
Vis de Crăciun
Ar fi frumos și bine ca: editurile să publice, în preajma sărbătorilor, cărți despre obiceiurile noastre de Crăciun și antologii de colinde, să existe felicitări cu grafică tradițională, pe hârtie și online, să găsim în târgurile de Crăciun și preparate tradiționale, colaci, plăcinte, covrigi, gogoși, cu ceaiuri după rețete redescoperite, îndulcit cu miere de la noi, să putem gusta fructe din toată țara (mere, pere, nuci, castane, gutui) și rețete de sezon ale producătorilor locali-plăcinte cu mere, brânză, gutui, dovleac, prăjitură cu castane, etc; să putem cumpăra fulare, ciorapi, mănuși, căciuli din lâna oilor crescute de ciobanii care încă mai există prin munți (lână care nu știm unde se duce); să descoperim rețete din bucătăriile minorităților; să putem cumpăra restituiri de colinde muzicale cu instrumente tradiționale alături de cântece de iarnă ale minorităților (sași, secui, unguri, ucraineni, turci, tătari, aromâni, evrei, romi, bulgari, macedoneni, etc.) despre care știm atât de puțin, colinde pe care să le învățăm și să le cântăm în familie;
Visez ca la serbările de Crăciun copiii să poarte și costume tradiționale, cusute în ateliere de alți copii, dar și de meșteri pasionați, și să cânte, alături de cântece americane și englezești, un repertoriu divers și reprezentativ de colinde frumoase de-ale noastre; să joace spectacole de teatru popular de iarnă, să facă măști și să le folosească în spectacole creative.
Ar fi frumos și bine să existe în tot orașul, dar și în jurul lui, în noile cosmopolisuri, spectacole și ateliere subvenționate de către primăria mare și cele de sector, inspirate de obiceiurile tradiționale. Cred că ar conta mai mult, la nivelul calității sărbătorii și al cunoașterii propriei identități, decât concertele cu mereu aceiași intepreți cântând aceleași cântece de tot anul, târgurile fără nimic tradițional, cărțile traduse cu povești despre și cu animăluțe așteptând Crăciunul și ele (mai exact darurile acestuia), podoabele sclipicioase în serie, made in China, aflate în vitrine, spectacolele-laitmotiv despre același Moș Crăciun de peste mări și țări care, de fapt, ne vorbește despre marketingul globalizat. Un Moș care te face să aștepți tot mai multe obiecte, de care te plictisești a doua zi sau care se strică la fel de repede.
Lucrurile tradiționale pot foarte bine coexista cu celelalte produse și influențe, așa cum e firesc în secolul nostru. Nefiresc este însă să nu le găsești pe ale noastre mai deloc!
Dragi prieteni, vă urez să vă bucurați de Crăciun! Vă urez, în același timp, să descoperiți și sărbătorile celebrate în țările din jur, ca să puteți face o comparație și astfel să vă doriți să le insuflați copiilor dragostea pentru tradițiile noastre minunate!
Daniela