O expoziție despre comunicare, cultură și știință
”Pentru cei mai mulți dintre noi, noaptea înseamnă somn. Dar ce se întâmplă când nu dormim și stăm cu ochii deschiși toată noaptea? Lumea ne apare în altă lumină. Fie că o vedem la lumina tremurătoare a lunii și stelelor sau în cea intensă a lămpilor fluorescente sau în semi-întunericul unui club, noaptea ne revelă spații unde nu am visa să dormim.”
Comunic deci exist
Museum fűr Kommunikation din Berlin ne invită până pe 18 februarie 2018 la o călătorie prin Noapte, ca viziune multiculturală. O expoziție documentată, atractivă vizual, accesibilă inclusiv copiilor. Die Nacht . Alles Ausser Schlaf- Noaptea. Despre tot în afară de somn.

Printre vorbele vechi românești se numără și “Noapte cu soare nu se poate”, în sensul că Timpul nocturn este total opus celui diurn și imposibil de conjugat. In acest sens, despre o relație imposibilă dintre cei doi aștri, ne vorbește și legenda Soarele și Luna.
Dar chiar și Timpul se schimbă astăzi datorită activității omului. Ceea ce cândva nu părea posibil, odată cu invenția lui Edison și a electricității, noaptea cu soare a devenit nu doar posibilă, ci face parte firesc din viața noastră. Noaptea este astăzi plină de lumină, ceea ce exercită o puternică influență asupra omului. Afectată este și sănătatea sa, multe dintre bolile moderne datorându-se ritmurilor noi de viață. Omul este o specie diurnă, cu o anatomie și fiziologie adaptate regimului diurn de viață, dar noile tehnologii au facilitat și chiar încurajat activitatea și în regim nocturn.
Museum fűr Kommunikation din Berlin este un muzeu complex, interdisciplinar, amenajat într-un palat din secolul al 18-lea, a cărui expoziție permanentă, întinsă pe trei etaje se ocupă de istoria comunicațiilor, temă fascinantă legată de umanitate și evoluție.
Interdisciplinaritate si multiculturalitate
Expoziția temporară Die Nacht . Alles Ausser Schlaf– Noaptea. Despre tot în afară de somn propune o viziune interdisciplinară, din variate perspective, asupra comportamentului și comunicării pe timp de noapte- de la primele hărți ale stelelor la cercetarea înțelesurilor cerului de noapte, de la strategiile de control asupra emoțiilor nocturne la noapte văzută ca program de muncă și viață. Exponatele provin din mitologie, astronomie, artă, cultură pop și istoria tehnologiei- toate sunt menite să ne arate cum comunicăm nocturn și care este relația noastră cu timpul nopții.
In prima parte a expoziției este explorată mitologia nopții, imaginarul și simbolurile ei. Probabil că noaptea este unul dintre toposurile cele mai bogate ale culturii și civilizației, de aceea ideea expozitiei este cu atât mai relevantă. Sunt trecute în revistă principalele epoci istorice, din perspectiva relației cu toposul nopții: Egiptul antic, Evul Mediu, Romantismul și Epoca industriala fiind punctele de accent maxim.
Această prezentare necesită JavaScript.
Exponate din toate
In expoziția Die Nacht. Alles Ausser Schlaf- Noaptea. Despre tot în afară de somn am văzut tipuri de exponate extrem de diverse: artefacte, obiecteoriginale și copii, reconstituiri tridimensionale, proiectii video, inclusiv 3D. De asemenea, înregistrări audio (un element specific al muzeelor din Berlin) cu muzică de la un bal nocturn din anii 20, într-o cameră cu exponate dedicate acestei teme, sunete și dialoguri de pe stradă, din metrou sau cluburi; fotografii și proiecții video despre cum lucrează artiștii graffiti printre vagoanele de metrou din depou, noaptea; grafice despre boli și tulburări produse de muncă în schimbul de noapte, cauzate de dispariția treptată a graniței dintre zi și noapte, dintre locul de muncă și biroul de acasă; Am văzut fotografii, documente personale, acte oficiale, mulaje, costume. O extrem de mare diversitate, care te solicită, intelectual și emoțional.

Moda anilor 20
La vizionarea unor exponate am fost ajutată de niște tineri, fiindcă nu mă pricepeam. Erau niște diorame cu perforații (ca cele din traforaj, dar pe negru), situate la 50 cm înălțime (evident pentru copii), având atașată o paletă albă. O tânără a luat paleta și a introdus-o în fanta din caseta neagră, mișcând-o ca pe un evantai de la stânga la dreapta; prin contrastul dintre albul paletei și negrul casetei, ca într-o animație alb pe negru, am observat diverse lucruri: un peisaj cu păsări nocturne, oameni lucrând, etc. In mod evident, aceste diorame erau destinate unor copii. Cred că ei se pricep și mult mai bine să le manevreze. Interactivitatea este conținută pe parcursul întregii expoziții.
Europa- luminată parțial
Expoziția reunește exponate din toată lumea și semnifică o viziune multiculturală. Sunt prezentate obicte de cult și reprezentări nocturne ale unor religii atât din Europa, cât și din Asia și Africa.
In ceea ce privește Europa, se remarcă interesul acordat culturii Europei occidentale, deși imaginarul nocturn din Europa răsăriteană este la fel de bogat, dar, se pare, mult mai puțin cunoscut.
Probabil că Dracula și imaginea vampirului, prezente ca exponate, sunt singurele care unifică, în expoziție, cele două Europe culturale, prin circulația motivului.

Dracula cât un stat de om
Ce mi-a plăcut
Mi-au plăcut concepția, interdisciplinară și multiculturală, prezentarea expresivă, clară, documentată, fără erudiție absconsă, redactarea în stil accesibil, scenografia spectaculoasă, aproape teatrală și totodată minimalistă, atât de potrivită cu tema nopții. Mai mult, datorită acestei expoziții, mi-am dat seama de impactul profund al tehnologiei asupra vieții noastre, asupra felului în care internetul și device-urile la care avem acces ne-au schimbat habitudinile și activitățile din spațiul de acasă. Suntem tentați să lucrăm non -stop, seara și chiar noaptea. Avem tendința, poate chiar obișnuința, să răspundem solicitărilor venite pe adresa noastră chiar după terminarea orelor de program, chiar noaptea. Eu însămi scriu acest reportaj seara, la lumina lămpii de birou.
Mi-a plăcut, de asemenea, să admir de aproape tehnica germană, perfecțiunea detaliilor și estetica obiectelor electrice: lămpi, becuri, reflectoare, proiectoare, motoare, expuse într-o sală imensă, albă, inundată de lumină. Și tehnica e fascinantă, nu doar cultura!

Lampă de bicicletă de la 1910
Nu în ultimul rând, programul expoziției cuprinde numeroase ateliere multidisciplinare (fotografie, lectură, muzică) și activități pentru toate categoriile, unele realizate în cooperare cu Centrul de Literatură și studii culturale/ Zentrum fur Literatur –und Kulturforschung Berlin; multe cu intrare liberă.

Flyer cu programul activităților
Ce mi-a plăcut mai puțin
O parte dintre prezentări erau redactate în limba germană exclusiv, din fericire nu toate. Dacă nu cunoști limba germană, nu ai acces la restul informațiilor.
Prezentarea doar în limba țării reprezintă un specific al multor muzee (nu doar din Germania) și un fapt pe care nu îl înțeleg. Se investește enorm în documentare, în achiziție, în transport, în scenografie, dar când e vorba să se ofere informații accesibile lingvistic pentru toți vizitatorii, efortul scade. Se recurge la traducere doar parțial, ceea ce este frustrant. Costurile de traducere ar fi mult amortizate prin creșterea calității accesului și a interesului unui număr crescut de vizitatori. Un fapt valabil și pentru expozițiile românești, multe marcate de o viziune îngustă, cu texte doar în limba română. Dacă vrem să fim cunoscuți și pentru altceva decât Dracula, atunci trebuie să traducem corect, în engleză și în alte limbi europene de circulație, tot ce considerăm important în cultura și civilizația noastră și a acestei părți de Europă. Fiindcă turiștii intră tot mai des în expoziții, așa cum fac și eu.

Grafic despre ocupații nocturne și efectul lor asupra sănătății
Concluzie
Am observat, și în această expoziție, interesul muzeografilor germani față de interdisciplinaritate. Am remarcat deschiderea lor culturală și faptul că abordează teme care nu sunt strict locale sau naționale, iar actualitatea lor ține de profunda lor relevanță culturală. Expozițiile lor presupun o organizare amplă, complexă, nu doar expunerea tematică din colecțiile proprii. Acest tip de abordare înseamnă pentru mine ca privitor un mare câștig, întrucât mi se dezvoltă o perspectivă mai profundă de înțelegere a realității. De exemplu, nu văd doar artă, sau știință, ci le văd îngemănate, legate prin fire complexe.
Foarte concret, după vizitarea expoziției Die Nacht . Alles Ausser Schlaf- Noaptea. Despre tot în afară de somn am înțeles mult mai bine istoria culturală a omului în Timp și felul în care s-a schimbat percepția asupra lui, în special în secolul 20 și 21.
Revenind la vorba tradițională ”Soare noaptea nu se poate”: poate că nu avem propriu-zis soare noaptea, dar noi oamenii ne-am făurit mulți sori artificiali și am tranformat noaptea. Ne-am transformat, în același timp, pe noi înșine. Merită să reflectăm asupra acestui lucru, fiindcă ne ajută să ne înțelegem mai bine.

Teatru de păpuși jucărie
Copiez linkul către pagina Facebook a muzeului: https://www.facebook.com/mfk.berlin/
Apreciază:
Apreciere Încarc...