Artelier D povesti romanesti &mestesuguri

Sâmbăta 4 februarie, ora 11, la Nod Makerspace, Splaiul Unirii nr.160,  în cartierul Timpuri Noi, lansăm un proiect inspirat de povești și meșteșuguri românești. Va avea loc bilunar, sâmbăta. Prima sâmbătă din lună- pentru grupul 3-6 ani, a treia- pentru copii peste 7 ani. Prima poveste, o adaptare după  “Inul și cămeșa”, de Ion Creangă. Invățăm lucruri minunate despre IN și descoperim calitățile sale confecționând hăinuțe de păpuși. Facem păpuși fete și băieți din coceni de porumb, inspirate după modele tradiționale.

Artelier De povești românești și meșteșuguri este un concept al asociațiilor Artelier D, Proiecte pentru copii și Să învățăm meșteșugurile, care îmbină povestitul (storytelling-ul) și teatrul de păpuși, cu activități inspirate de meșteșugurile tradiționale românești.

Ne întâlnim într-un loc simbolic, Nod Makerspace (Splaiul Unirii nr.160, etajul 2), sediu al industriilor creative din cartierul Timpuri Noi, unde în perioada comunistă a fost centrul fabricii Industria Bumbacului. Ne bucurăm să putem continua astfel activitățile creative pentru familii în cartierul Timpuri Noi, lansate odată cu proiectul Timpuri Noi, oameni și povești, finanțat și dezvoltat prin programul Generator 2021.

Durata: aprox 1 oră și jumătate.

Pentru copii de 3-6 ani, în prima sâmbătă din lună; pentru copii de 7-10 ani, a treia sâmbătă din lună.

Taxa: 40 lei/familie cu un copil. 60 lei/familie cu doi copii.

10 locuri disponibile, pe baza de rezervare, la una dintre adresele artelierd@yahoo.com sau artelierdproiecte2012@gmail.com, ori 2016timpurinoi@gmail.com.

Nu se pot face rezervări telefonic și nu se iau in considerare participările de  pe paginile  de event ale platformei Facebook, care au doar rol de anunț și promovare.

Pentru alte informații ne puteți contacta la numărul: 0724 554 199.

papusi-hertea-1

Păpuși create de copii la țară, în anii 80, colecția Iosif Herțea

Bilunar, sâmbăta la ora 11, vom spune povești românești și vom crea păpuși și obiecte din lut, textile, lemn și alte materiale naturale. Va fi un atelier al artelor creative pentru întreaga familie. Ne inspiră materiile prime care au stat la baza creațiilor tradiționale românești.

Vom împleti mestesugul cu teatrul de păpuși,vom combina îndemânarea cu interpretarea și comunicarea. Vom redescoperi frumoase povești românești, de autor sau anonime.

Ne fundamentăm demersul pe concepția etnologului  Iosif Herțea  (născut în 1936 în județul Maramureș, deopotrivă muzicolog și compozitor de muzică de teatru, distins de UNITER în acest sens, în 1995 și 2004). I. Herțea a considerat întotdeauna jucăriile ca fiind de o mare importanță în educația copiilor cât și pentru studiul folclorului, https://cimpoiulsidiavolul.wordpress.com/2015/06/01/seriozitatea-jucariilor/

“Jucăriile, atât prin folosirea cât și prin facerea lor, împlinesc o funcție catartică derivată din satisfacția realizării jucăriei, împlinind nevoia cunoașterii de sine /…/

Prin caracterul lor ne-desăvârșit, jucăriile și confecționarea lor stimulează imaginația, căci ele pot fi dezvoltate, perfecționate. Copilul dobândește astfel și  cunoștințe asupra proprietăților diferitelor materiale (elasticitatea, rezistența în timp, etc) și a calității uneltelor de tăiat, perforat, etc. Copiilor li se dezvoltă astfel “analizatorii tactili, vizuali  și auditivi .” Iosif Herțea, capitolul Jucării sonore, din volumul  “Cimpoiul și Diavolul, O poveste adevărată a instrumentelor muzicale populare din România”, lucrare premiată de Academia Română în 2016 cu Premiul Ciprian Porumbescu pentru Etnomuzicologie.

Rugăminte

Intrucat Artelier De povești românești & meșteșuguri presupune cheltuieli pentru materiale si pregatire minuțioasă raportate la un număr restrâns de locuri, avem rugamintea să faceti rezervarea numai daca sunteți siguri că veți putea participa. Rezervarea se poate face numai pe email, cu precizarea numelui și vârstei copilului. Cu regret vă spunem că anularea nejustificată a rezervării sau neprezentarea fără anunțare prealabilă duc la pierderea locului la atelierele din 2017. Sperăm să ne înțelegeți că o facem tocmai pentru buna desfășurare a acestei activități și vă mulțumim.

Calendar:

Martie

Casuța din oală, poveste populară . Facem păpuși și podoabe din lut si lemn.

Aprilie

Povestea rândunicii, legendă populară. Facem instalații mobile cu păsări.

Mai

Balaurul cu douăsprezece capete, după Petre Ispirescu. Facem măști cu monștri, din elemente textile și plante.

Vă așteptăm cu drag.

papusi-hertea-2

Păpuși din colecția Iosif Herțea

 

 

 

Canepa- aurul gospodariei taranesti

“Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-a ales nimica.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie

Cea mai mare pagubă făcută de Nică mătuşii Măriuca, atunci când a venit la furat cireşe, nu au fost cireşele, ci cânepa. A fost distrus tot câmpul cu urmărirea celor doi prin cânepă. Cânepa are 60 de utilizări, în îmbrăcăminte, uz casnic (din ea se face şi hârtie, ştiaţi?), alimentaţie, medicină, iar ea era o plantă cultivată în toate gospodăriile în secolele trecute. Fiindcă este rezistentă şi sănătoasă, permite circulaţia aerului şi păstrează răcoare vara şi căldură iarna, din ea se pot face multe piese de îmbrăcăminte şi lucruri utile în gospodărie- sfoară, traiste, saci.

 

cirese-1

Imagine din Carte de colorat cu poveşti româneşti, Editura Paralela 45, 2015

Ca majoritatea industriilor româneşti, şi industria cânepei a fost distrusă după 1990, iar cei care au încercat timid să o cultive s-au lovit de reglementări drastice, deşi cânepa industrială nu are nicio legătură cu drogurile, aşa cum s-a susţinut cu rea voinţă şi fără minimă documentare ştiinţifică.

“Pana in anul 1989 Romania ocupa primul loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha. Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei”. https://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/472-inul/12472-importanta-canepei-si-a-inului-pentru-economia-nationala.html

Totuşi, în anul 2015 au început lucrurile să se mişte, s-a organizat Ziua Cânepei şi s-a vorbit public despre beneficiile ei. https://www.stiriagricole.ro/ziua-canepii-primul-eveniment-dedicat-cultivatorilor-de-plante-tehnice-din-romania-27503.html

Am găsit pe Internet informaţii  (2014) despre o temerară care a cultivat cânepă în Ardeal, de dragul tradiţiei, spune ea, cu dreptate: “Nu o vad ca pe o afacere, cat mai mult ca pe o dorinta de a ne respecta traditiile. Se spunea in sat ca nu esti femeie harnica daca nu cultivi canepa. Pentru ca daca nu aveai canepa nu aveai din ce sa iti faci haine. Nu exista casa fara canepa”, explica Leontina Prodan. http://www.wall-street.ro/articol/Agricultura/169736/o-ardeleanca-a-investit-1-000-de-lei-intr-o-plantatie-de-canepa-in-sistem-gospodaresc.html

Trebuie să recunoaştem că nu se compară rezistenţa, calitatea şi frumuseţea hainelor tradiţionale, vechi de sute de ani, expuse cu îndreptăţită mândrie,  în muzee, cu ceea ce purtăm azi, lucruri care rezistă de azi pe mâine. Incă un motiv de a citi poveştile româneşti, care ne introduc în universul valorilor tradiţionale. Ceea ce făceau strămoşii noştri era lucru temeinic, cu rost, iar cultivarea cânepei este unul dintre ele.

O relansare a industriei textile ar relansa economia.

“Cum ar ajuta industria romaneasca? „Ar schimba-o pentru ca am avea piata, pe care am vinde-o atat la export, cat si la confectionerii din tara” spune Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS)

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/199589/cea-mai-mare-provocare-a-industriei-textile-romanesti-lipsa-tesaturilor-si-a-materialelor-proprii-cat-ar-costa-o-tesatorie-sau-o.html

Decembrie- povesti cu turtă dulce

Image

Calendarul activităţilor va fi afişat la începutul lunii decembrie: vor fi ateliere de poveşti, teatru de păpuşi, ateliere de gătit, un spectacol de teatru, activităţi creative festive, cu omuleţi de turtă dulce, îngeraşi, oameni de zăpadă şi brazi.
Vom spune, alături de poveşti foarte cunoscute, precum Spărgătorul de nuci, altele mai puţin celebre, dar la fel de frumoase, precum Crăciunul lui Panov de Lev Tolstoi, sau poveşti româneşti vechi, selectate din colecţii de folclor. Vom ajunge şi în Finlanda, descoperind poveşti din Laponia, cu fotografii unicat, primite tocmai de acolo.
Totodată, vom istorisi şi poveştile noastre de Crăciun, bucurându-ne să fim împreună şi să redescoperim sensul autentic al celei mai frumoase sărbători de pe Pământ.