Ce ne spune randunica?

CREDINȚE ȘI INFORMAȚII

In credințele și poveștile populare românești, rândunica este o pasăre benefică, aducătoare de belșug casei unde își face cuibul.

”Rândunica e lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i păcat. Când ți se strâng rândunelele multe pe lângă casă, toate-s cu priință. La casă, când rândunica face cuib, e a bine.” Artur Gorovei, Credințe și superstiții, 1915

Bunicii mei protejau cuibul rândunicii pe care aceasta și urmașele ei îl refăceau an de an, în colțurile din tavanul grajdului. Ușa rămânea mereu deschisă astfel ca rândunica să poată zbura înăuntru și afară, pentru a aduce hrană puilor. Venirea ei primăvara, ciripitul de pe sârma de telegraf, scurt și subțire; zborul săgetat cu bruște coturi sus și jos- toate erau observate și deseori comentate de către bunicii mei, astfel ca și noi nepoții să înțelegem rosturile și să avem grijă de rândunele. Nicio altă pasăre nu se bucura de atâta atenție și considerație ca rândunica.

Cuib de randunele

gallery.pinghi.ro

Mi-au rămas întipărite în minte toate aceste amintiri,iar astăzi pot să recunosc dintr-o mie, cântecul și zborul ei. In acest sens, pentru cei care vor sa o vadă, am găsit pe blogul https://camarasdelumini.wordpress.com/2012/03/01/cele-mai-numeroase-100-specii-de-pasari-din-romania/, o fotografie și mențiunea că rândunica se află printre cele mai numeroase 100 de păsări din România. Este la poziția numărul 23, cu 1 600 000 de exemplare. Este minunat că sunt atâtea rândunele în România. Dar e bine de știut că aceste păsări se află împrăștiate pe tot globul și sunt multe legende pe care le-au inspirat, în special  grupul rândunelelor de casă (sau barn swallows, în engleză).

Pe acest site sunt înregistrări video și audio cu rândunele de pe tot cuprinsul Pământului. http://www.hbw.com/ibc/family/swallows-and-martins-hirundinidae

LEGENDA

”Copila se preschimbase în rândunică și își luase zborul, iar rochița fu luată de vânt și se topi în raze ce căzură pe pământ. Din ele crescură până dimineață florile ce se cheamă și azi rochița-rândunicii.” Vasile Alecsandri

Sunt multe legende care consemnează destinul rândunicii, o fată devenită pasăre ca să scape de un urmăritor insistent.  În legenda lui Vasile Alecsandri urmăritorul ei este Zburătorul, un spirit rău care chinuiește fetele și femeile tinere. In poezia romantică, acest personaj negativ capătă o personalitate mai complexă, asociată cu dorul și dragostea.

Pata roșie și coada în furculiță sunt semne distinctive care au dat naștere la legende, al căror conținut implică violență, uneori chiar moarte. Intâlnirea a trei culori puternice, roșul, albul și negrul, in penajul păsării, a stimulat puternic imaginația oamenilor, după cum observă etnologul Mihai Pop în magistralul său studiu Mitologie populară românească. Cercetătorul observă prezența rândunicii și în colindele la fereastră, unde rolul ei se schimbă: anunță o apropiată căsătorie.

In mod interesant, în legenda repovestită de Vasile Alecsandri este inclusă și legenda despre planta rochița –rândunicii sau volbura, un simbol diafan, ce atenuează dramatismul poveștii.

FLOAREA DE ROCHIȚA-RÂNDUNICII

In ciuda aspectului ei delicat și a parfumului dulce, rochița-rândunicii nu este bine văzută de agricultori:

”Deși produce flori atractive, deseori este considerată a fi o buruiană din cauza creșterii rapide și sufocării plantelor cultivate. A fost introdusă în America de Nord, unde, pe alocuri, este o specie invazivă. Covoarele formate invadează culturile și scad recolta; se estimează că pierderile cauzate de această plantă în SUA depășesc 377 milioane de dolari doar în 1998e.[1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Volbur%C4%83

Insă noi ceilalți, simpli iubitori ai naturii, care o vedem prin grădini și pe garduri, ne bucurăm de frumusețea ei. Rochița-rândunicii e grațioasă și totodată puternică.

Convolvulus_arvensis

Foto: CC BY-SA 3.0, https://commons.wikimedia.org/w/Convulvus arvensis

In manualul de Botanică al lui Bădărău și Simionescu din 1934 autorii spun multe lucruri interesante despre ea:

”Pretutindeni se arată. E o buruiană de care nu scapă ușor nici grădinarul care-și îngrijește straturile de zarzavaturi. Se vede prin grâu, prin ogoarele cu păpușoi, pe marginea drumurilor.

/…/ Frunzele sunt delicate, ca un vârf de săgeată. Florile sunt gingașe, colorate trandafiriu. Petalele sunt unite la un loc luând forma unui potir larg la gură. Poporul de aceea numește planta Rochița-rândunelii.

După cum rămurica se mișcă sucindu-se pe un suport, tot așa și codița florii se căsnește fel și chipuri, ca să scoată la lumină floarea. Pe cât e de largă aceasta la gură, pe atât e de îngustă la fund unde e nectarul. /…/

Floarea și ea este de o sensibilitate mare. Cât soarele e pe cer, floarea rămâne deschisă. De cum se ascunde sub nori, florile se închid.  De aceea poporul a dat numele de Bună- Dimineața unei volbure cultivate, cățărată pe sfori, ce i se pun la îndemână. Seara florile sunt închise. Dimineața, când soarele răsare, florile se deschid, iar perdeaua verde a plantelor puse sub streașină pare bătută cu pietre scumpe, până ce soarele urcându-se face florile să se închidă.”
Câteva dintre poveștile de primăvară pe care le-am spus copiilor de-a lungul timpului au inclus și rândunica. Este unul dintre vestitorii primăverii.

Artelier D povesti romanesti &mestesuguri

Sâmbăta 4 februarie, ora 11, la Nod Makerspace, Splaiul Unirii nr.160,  în cartierul Timpuri Noi, lansăm un proiect inspirat de povești și meșteșuguri românești. Va avea loc bilunar, sâmbăta. Prima sâmbătă din lună- pentru grupul 3-6 ani, a treia- pentru copii peste 7 ani. Prima poveste, o adaptare după  “Inul și cămeșa”, de Ion Creangă. Invățăm lucruri minunate despre IN și descoperim calitățile sale confecționând hăinuțe de păpuși. Facem păpuși fete și băieți din coceni de porumb, inspirate după modele tradiționale.

Artelier De povești românești și meșteșuguri este un concept al asociațiilor Artelier D, Proiecte pentru copii și Să învățăm meșteșugurile, care îmbină povestitul (storytelling-ul) și teatrul de păpuși, cu activități inspirate de meșteșugurile tradiționale românești.

Ne întâlnim într-un loc simbolic, Nod Makerspace (Splaiul Unirii nr.160, etajul 2), sediu al industriilor creative din cartierul Timpuri Noi, unde în perioada comunistă a fost centrul fabricii Industria Bumbacului. Ne bucurăm să putem continua astfel activitățile creative pentru familii în cartierul Timpuri Noi, lansate odată cu proiectul Timpuri Noi, oameni și povești, finanțat și dezvoltat prin programul Generator 2021.

Durata: aprox 1 oră și jumătate.

Pentru copii de 3-6 ani, în prima sâmbătă din lună; pentru copii de 7-10 ani, a treia sâmbătă din lună.

Taxa: 40 lei/familie cu un copil. 60 lei/familie cu doi copii.

10 locuri disponibile, pe baza de rezervare, la una dintre adresele artelierd@yahoo.com sau artelierdproiecte2012@gmail.com, ori 2016timpurinoi@gmail.com.

Nu se pot face rezervări telefonic și nu se iau in considerare participările de  pe paginile  de event ale platformei Facebook, care au doar rol de anunț și promovare.

Pentru alte informații ne puteți contacta la numărul: 0724 554 199.

papusi-hertea-1

Păpuși create de copii la țară, în anii 80, colecția Iosif Herțea

Bilunar, sâmbăta la ora 11, vom spune povești românești și vom crea păpuși și obiecte din lut, textile, lemn și alte materiale naturale. Va fi un atelier al artelor creative pentru întreaga familie. Ne inspiră materiile prime care au stat la baza creațiilor tradiționale românești.

Vom împleti mestesugul cu teatrul de păpuși,vom combina îndemânarea cu interpretarea și comunicarea. Vom redescoperi frumoase povești românești, de autor sau anonime.

Ne fundamentăm demersul pe concepția etnologului  Iosif Herțea  (născut în 1936 în județul Maramureș, deopotrivă muzicolog și compozitor de muzică de teatru, distins de UNITER în acest sens, în 1995 și 2004). I. Herțea a considerat întotdeauna jucăriile ca fiind de o mare importanță în educația copiilor cât și pentru studiul folclorului, https://cimpoiulsidiavolul.wordpress.com/2015/06/01/seriozitatea-jucariilor/

“Jucăriile, atât prin folosirea cât și prin facerea lor, împlinesc o funcție catartică derivată din satisfacția realizării jucăriei, împlinind nevoia cunoașterii de sine /…/

Prin caracterul lor ne-desăvârșit, jucăriile și confecționarea lor stimulează imaginația, căci ele pot fi dezvoltate, perfecționate. Copilul dobândește astfel și  cunoștințe asupra proprietăților diferitelor materiale (elasticitatea, rezistența în timp, etc) și a calității uneltelor de tăiat, perforat, etc. Copiilor li se dezvoltă astfel “analizatorii tactili, vizuali  și auditivi .” Iosif Herțea, capitolul Jucării sonore, din volumul  “Cimpoiul și Diavolul, O poveste adevărată a instrumentelor muzicale populare din România”, lucrare premiată de Academia Română în 2016 cu Premiul Ciprian Porumbescu pentru Etnomuzicologie.

Rugăminte

Intrucat Artelier De povești românești & meșteșuguri presupune cheltuieli pentru materiale si pregatire minuțioasă raportate la un număr restrâns de locuri, avem rugamintea să faceti rezervarea numai daca sunteți siguri că veți putea participa. Rezervarea se poate face numai pe email, cu precizarea numelui și vârstei copilului. Cu regret vă spunem că anularea nejustificată a rezervării sau neprezentarea fără anunțare prealabilă duc la pierderea locului la atelierele din 2017. Sperăm să ne înțelegeți că o facem tocmai pentru buna desfășurare a acestei activități și vă mulțumim.

Calendar:

Martie

Casuța din oală, poveste populară . Facem păpuși și podoabe din lut si lemn.

Aprilie

Povestea rândunicii, legendă populară. Facem instalații mobile cu păsări.

Mai

Balaurul cu douăsprezece capete, după Petre Ispirescu. Facem măști cu monștri, din elemente textile și plante.

Vă așteptăm cu drag.

papusi-hertea-2

Păpuși din colecția Iosif Herțea

 

 

 

Canepa- aurul gospodariei taranesti

“Şi eu fuga, şi ea fuga, şi eu fuga, şi ea fuga, până ce dăm cânepa toată palancă la pământ; căci, să nu spun minciuni, erau vro zece-douăsprezece prăjini de cânepă, frumoasă şi deasă cum îi peria, de care nu s-a ales nimica.” Ion Creangă, Amintiri din copilărie

Cea mai mare pagubă făcută de Nică mătuşii Măriuca, atunci când a venit la furat cireşe, nu au fost cireşele, ci cânepa. A fost distrus tot câmpul cu urmărirea celor doi prin cânepă. Cânepa are 60 de utilizări, în îmbrăcăminte, uz casnic (din ea se face şi hârtie, ştiaţi?), alimentaţie, medicină, iar ea era o plantă cultivată în toate gospodăriile în secolele trecute. Fiindcă este rezistentă şi sănătoasă, permite circulaţia aerului şi păstrează răcoare vara şi căldură iarna, din ea se pot face multe piese de îmbrăcăminte şi lucruri utile în gospodărie- sfoară, traiste, saci.

 

cirese-1

Imagine din Carte de colorat cu poveşti româneşti, Editura Paralela 45, 2015

Ca majoritatea industriilor româneşti, şi industria cânepei a fost distrusă după 1990, iar cei care au încercat timid să o cultive s-au lovit de reglementări drastice, deşi cânepa industrială nu are nicio legătură cu drogurile, aşa cum s-a susţinut cu rea voinţă şi fără minimă documentare ştiinţifică.

“Pana in anul 1989 Romania ocupa primul loc in Europa cultivand 56-70% din productia totala si locul 4 in lume (45.000 ha) pentru ca sa ajunga in 1994 la numai 800 ha. Necesitatea relansarii acestui domeniu decurge din avantajele culturii si insusirile deosebite ale fibrei”. https://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/472-inul/12472-importanta-canepei-si-a-inului-pentru-economia-nationala.html

Totuşi, în anul 2015 au început lucrurile să se mişte, s-a organizat Ziua Cânepei şi s-a vorbit public despre beneficiile ei. https://www.stiriagricole.ro/ziua-canepii-primul-eveniment-dedicat-cultivatorilor-de-plante-tehnice-din-romania-27503.html

Am găsit pe Internet informaţii  (2014) despre o temerară care a cultivat cânepă în Ardeal, de dragul tradiţiei, spune ea, cu dreptate: “Nu o vad ca pe o afacere, cat mai mult ca pe o dorinta de a ne respecta traditiile. Se spunea in sat ca nu esti femeie harnica daca nu cultivi canepa. Pentru ca daca nu aveai canepa nu aveai din ce sa iti faci haine. Nu exista casa fara canepa”, explica Leontina Prodan. http://www.wall-street.ro/articol/Agricultura/169736/o-ardeleanca-a-investit-1-000-de-lei-intr-o-plantatie-de-canepa-in-sistem-gospodaresc.html

Trebuie să recunoaştem că nu se compară rezistenţa, calitatea şi frumuseţea hainelor tradiţionale, vechi de sute de ani, expuse cu îndreptăţită mândrie,  în muzee, cu ceea ce purtăm azi, lucruri care rezistă de azi pe mâine. Incă un motiv de a citi poveştile româneşti, care ne introduc în universul valorilor tradiţionale. Ceea ce făceau strămoşii noştri era lucru temeinic, cu rost, iar cultivarea cânepei este unul dintre ele.

O relansare a industriei textile ar relansa economia.

“Cum ar ajuta industria romaneasca? „Ar schimba-o pentru ca am avea piata, pe care am vinde-o atat la export, cat si la confectionerii din tara” spune Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS)

http://www.wall-street.ro/articol/Economie/199589/cea-mai-mare-provocare-a-industriei-textile-romanesti-lipsa-tesaturilor-si-a-materialelor-proprii-cat-ar-costa-o-tesatorie-sau-o.html

Decembrie- povesti cu turtă dulce

Image

Calendarul activităţilor va fi afişat la începutul lunii decembrie: vor fi ateliere de poveşti, teatru de păpuşi, ateliere de gătit, un spectacol de teatru, activităţi creative festive, cu omuleţi de turtă dulce, îngeraşi, oameni de zăpadă şi brazi.
Vom spune, alături de poveşti foarte cunoscute, precum Spărgătorul de nuci, altele mai puţin celebre, dar la fel de frumoase, precum Crăciunul lui Panov de Lev Tolstoi, sau poveşti româneşti vechi, selectate din colecţii de folclor. Vom ajunge şi în Finlanda, descoperind poveşti din Laponia, cu fotografii unicat, primite tocmai de acolo.
Totodată, vom istorisi şi poveştile noastre de Crăciun, bucurându-ne să fim împreună şi să redescoperim sensul autentic al celei mai frumoase sărbători de pe Pământ.