Poveștile ceaiului

Program multicultural pentru școlari de 6-10 ani, la Muzeul Hărților

Invățăm geografie și istorie, în jurul unei cești de ceai și al unei hărți

Argument

Ceaiul ne înviorează? De ce să bem ceai la ora 5?  Există ceai roșu?  Cine a inventat ceaiul? Dar de ce bea toată lumea ceai? –în spatele acestor simple întrebări se află tot atâtea provocări pentru a porni pe un drum al cunoașterii dintr-o perspectivă inedită. Spunând povestea ceaiului explorăm, ceașcă cu ceașcă,  istoria capitalismului, a industrializării și a cuceririi lumii de către marile imperii. ”Poveștile ceaiului” este un program conceput de Asociația Artelier D împreună cu Muzeul Național al Hărților și Cărții vechi.

    Cuprins

Dezlegăm un joc-ghicitoare și desenăm ”harta ceaiului”.  Spunem istoria celor mai cunoscute patru soiuri și tradiții de ceai:  verde Longjing, maté, rooibos și ceaiul englezesc de la ora 5. Cercetăm minuni naturale și simboluri culturale din China, Argentina, Africa de Sud și Marea Britanie.

Obiective

-Dezvoltăm gândirea spațială și abilitatea de a desena hărți

-Invățăm să facem conexiuni culturale și între domenii ale cunoașterii.

    Calendar

  • Impăratul Shennong și frunzele magice, 9 februarie, ora 11 și ora 12: 45.

        Drumul ceaiului spre Europa. Traseele Drumului Mătăsii și Marelui Zid.

La sesiunea de la ora 11 nu mai sunt locuri în data de 9 februarie. Am suplimentat cu o sesiune de la ora 12:45.

  • Maté în ritm de tango, 29 februarie, ora 11 și ora 12:45.

        Comoara familiei Neumann și băutorii de maté. Darwin în Patagonia și           alpiniștii  Muntelui    Aconcagua.

In 29 februarie, pentru ora 11 nu mai sunt locuri. 

  •  O ceașcă de rooibos, la Capul Furtunilor, 15 martie, ora 11

       Pe urmele exploratorilor în Africa de Sud. Leagănul omenirii, arta                     rupestră  și diamantele.

  •  Five o’ clock tea, 28 martie, ora 11

      O prințesă portugheză, ceaiul și Imperiul britanic. Ritualul de la ora 5-              porțelanuri și  rețete.

  Durata:

1 oră și jumătate

Număr participanți

10 familii (10 copii)

Taxa: 25 lei de persoană

Precizare pentru noii participanți la programele noastre

Datorită unor neclarități și disfuncționalități, facem câteva precizări ca să aducem la cunoștința tuturor încă o dată, și pe această cale, o regulă care funcționează la programele noastre.

Părinții care iau parte la program, alături de copii, sunt, de asemenea, participanți la program și trebuie să achite taxa.

Fără achitarea taxei nu sunt permise intrarea în muzeu și nici accesul în spațiul programelor, aceasta fiind nu doar regula noastră, ci și a muzeelor în care ne desfășurăm programele.
Exemplu, dacă un părinte participă cu doi copii la program trebuie achitate 3 taxe, corespunzătoare numărului persoanelor beneficiare ale programului.

Pe de altă parte, participarea părinților alături de copii la programe este opțională. Copiii pot participa la program și neînsoțiți de părinți.

Rezervări prin completarea formularului de mai jos

Rezervările pentru un anumit modul se fac cu maxim 10 zile înainte.

Vă așteptăm!

Cuza azi

In legendele despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, curajul este o constantă de caracter. Curajul este o trăsătură morală pe care o admirăm. Fără curaj, cele mai importante acțiuni istorice ale României nu ar fi existat. Nu ar fi existat nici Unirea Principatelor din 1859.

Legendă comentată despre Alexandru Ioan Cuza

”Sultanul de frică a iscălit”

”Sultanul îl strâmtora pe Cuza să-i dea birul. Cuza s-apucă și face sfat cu boierii săi. Și-a ales vreo douăzeci de oameni voinici de-ai lui, ș-a purces. Dar le-a zis că: ”de-oi muri, să-mi trimiteți trupul să-l îngropați aici”. Și s-adus cu vaporaș iute și-a ajuns acolo, la Constantinopole. A luat cu el vreo zece oameni de-ai lui și s-a dus la palatul sultanului. A vrut unul să-l oprească să descalțe cizmele; dar el i-a dat brânci și-a intrat la sultan, că era voinic; că de era prost n-ar fi făcut o treabă ca asta. Sultanul tocmai ședea-n tronul lui și bea cafea, și l-a găsit, a intrat la el și i-a dat ”bonjur” și i-a pus cartea și condeiul pe masă:

-Iscălește colea, ca să nu mai plătească țara bir. Iscălești ori te tai?

Și-a scos sabia. Și sultanul de frică să nu-l taie, a iscălit. Cuza și-a luat cartea și mișcă, băiete! S-a suit în vapor și drumu-nainte, la București. Cică să se fi luat după el, dar nu l-au putut ajunge. Și-așa a scăpat bietul Cuza țara de bir. Să fi trăit Cuza, he, he! Dumnezeu știe ce-ar mai fi făcut! Ocaua lui Cuza era dreaptă”-  din volumul De la Dragoș la Cuza-vodă, Legende populare românești, BPT , 1973.

In studiul său Istoria românilor de la origini până în zilele noastre, istoricul Vlad Georgescu spune: ” Domnia lui Cuza (1859-1866) a fost fără îndoială, una din perioadele cele mai pline de înnoiri din istoria modernă a României.” Ultima parte a domniei lui Cuza a fost însă un eșec și e bine să fie analizat și cunoscut în egală măsură. Nu există alb și negru, realitatea are multe nuanțe de gri.  Caracterul oamenilor în general cât și al conducătorilor are atât calități, cât și defecte. Abdicarea lui Cuza a deschis însă un drum luminos României.

Ca în orice legendă, doza de ficțiune este foarte mare și în aceasta, iar adevărul istoric apare deformat. Principatele Române și-au câștigat cu adevărat independența de sub Imperiul Otoman de abia după Războiul din 1877. Până atunci, peșcheșurile, haraciul, mita de multe feluri a continuat să funcționeze, din păcate, acest prost obicei a rămas în practica publică până azi și reprezintă un simptom al corupției, flagel al statului și vieții publice.

Să observăm însă cât de impresionați au fost oamenii de personalitatea plină de forță a domnitorului, deloc un om voinic sau înalt, dar care cucerea prin caracter. Prima parte a domniei a fost o sursă de inspirație pentru multe legende precum cea mai sus citată.

cuvinte de origine turca

 

Exerciții creative

– Putem imagina o scenetă, ca să aducem la viață această întâmplare.

– Desenăm pe o hartă drumul lui Cuza de la București la Constantinopol. Putea să ajungă domnitorul numai cu vaporul în capitala imperiului? Din ce localitate românească ar fi putut să călătorească cu vaporul?

–  Putem căuta imagini cu sultani, Constantinopol (Istanbul) în secolul al XIX-lea, palate și obiceiuri otomane, printre care primirea solilor. Putem privi imagini din secolul al XIX-lea surprinse de pictorii români, ca să vedem costumul turcilor, atmosfera dintr-un palat otoman.

-Să căutăm cuvinte de origine turcă în limba română și să facem o comparație între înțelesul lor din turcă și din română ( sarma, mahala, divan, dugheană, tarabă,tejghea, bairam, chiolhan, zar, hazna, manea, etc).

– Să cercetăm adevărul istoric despre moartea lui Alexandru Ioan Cuza și locul unde este îngropat.

-Care sunt relațiile dintre români și turci astăzi? Mulți cetățeni turci au reședință în România, chiar în București și fac afaceri cu românii. Mulți copii turci învață în școli alături de copii români și de alte naționalități. Cum vă explicați această evoluție? Oare cum putem discuta această temă dacă în auditoriul nostru sunt și ei, cum putem să ne adaptăm mesajul în funcție de receptor?

-Să găsim portrete ale domnitorului și să le analizăm, costumul, expresia, ce transmite.

 

Exerciții de înțelegere a textului

– De ce spune Cuza: ”de-oi muri, să-mi trimiteți trupul să-l îngropați aici”?

– Ce înseamnă curajul și cum se manifestă el în cazul lui Cuza?

– Care detalii par greu de crezut și de ce? Care detalii par verosimile și de ce?

– De ce și-a asumat Cuza acest risc?

–  De unde știa autorul ce s-a întâmplat la Constantinopol?

– Care este diferența între un reportaj și această legendă?

– Curajul astăzi: e bine să fim curajoși, să ne asumăm riscuri, de ce? Situații. De citit din Cartea curajului, de Adina Rosetti.  Să vorbim de curaj la oamenii politici sau din spațiul public de astăzi-ce fapte de curaj cunoașteți?

 

#istorie #istoriaRomaniei #Cuza #Unirea #Imperiulotoman #turci #curaj

 

Daniela Mișcov

De vorba cu stelele

Vă invităm părinți cu școlari de 6-10 ani, la  instalația-traseu și atelierul de lectură ”De vorbă cu stelele”, duminică 26 ianuarie, ora 11,  la Muzeul Hărților .

Aflăm care popoare antice și ce astronomi au descoperit stelele, din cele mai vechi timpuri până azi. Citim din povestirea ”George și cheia secretă a Universului”, de Lucy și Stephen Hawking. Aflăm care este contribuția profesorului și cosmologului britanic S. Hawking la cunoașterea stelelor și găurilor negre.

Cercetăm subiecte noi prezentate în instalația –traseu: un sonet despre stele al lui William Shakespeare, cerul văzut de pictorii Edvard Munch si Georgia O’ Keeffe, stele recent descoperite de astronomi români botezate în românește, dar și subiectele din decembrie- cuvântul în stea în 15 limbi, cele mai luminoase stele de pe cer, simboluri ale stelelor în religie și poezie, tradiții și obiceiuri de iarnă, ce ne spune știința despre stele și ce experiențe avem noi legate de stele și cer.

Atelierul face parte din programul STELE MII, în cadrul căruia explorăm Stelele ca simboluri și forme, în artă și știință, obiceiuri și credințe, sub forma unei instalații-traseu. Vom cerceta tipuri de stele, în imagini și definiții.

Programul este realizat de Artelier D în parteneriat cu Muzeul Național al Hărților.

Număr participanți

Programul este conceput pentru un număr de maxim 10 familii (20 de participanți) și durează aproximativ o oră și un sfert, de la ora 11.00 la 12.15.

Participarea părinților este opțională, pe bază achitării taxei de 25 lei.

Copiii pot participa (și) singuri.

Recomandarea noastră este să participați alături de copii, fiind vorba de o temă pentru toată familia.

Taxa

Taxa pentru un participant este de 25 lei. Exemplu: taxa pentru 1 părinte și 1 copil este de 50 de lei.

Grupul de vârstă recomandat este de 6-10 ani.

Plata se face la sosire.

Rezervarea

Rezervarea se prin completarea formularului de pe site.

Nu facem rezervări pe Facebook sau telefonic.

Steaua Nordului, la Muzeul Hartilor

Sâmbătă 11 ianuarie, ora 11

Cercetăm teme noi prezentate în instalația –traseu, despre William Shakespeare, poeți și pictori ai cerului, stele recent descoperite și poluarea luminoasă.

Explorăm mituri și hărți despre Steaua Nordului- călăuza exploratorilor, o stea fascinantă al cărei nume îl regăsim asociat multor domenii. Citim fragmente din povestirea ”Fram, ursul polar”, de Cezar Petrescu și din jurnalul exploratorului norvegian Fridtjof Nansen a cărui expediție la Polul Nord l-a inspirat pe scriitorul român. Discutăm despre viața urșilor polari, ieri și azi, în condițiile restrângerii teritoriului și încălzirii globale.

Aflăm despre o aplicație astronomică online care ne permite să identificăm stelele la orice oră și din orice loc.

Atelierul face parte din programul STELE MII, instalație- traseu și atelier de lectură despre Stelee ca simboluri și forme, în artă și știință, obiceiuri și credinte. Vom cerceta tipuri de stele, în imagini și definiții, citate celebre în proză și versuri. Alte detalii despre conceptul programului: https://artelierd.wordpress.com/2019/11/26/stele-mii-calatorie-de-craciun/

Număr participanți

Programul este conceput pentru un număr de maxim 10 familii (20 de participanți) și durează aproximativ o oră și un sfert, de la ora 11.00 la 12.15.

Pot copiii participa singuri? Pot părinții participa împreună cu copiii?

Participarea părinților este opțională, pe bază achitării taxei de 25 lei.

Copiii pot participa (și) singuri.

Recomandarea noastră este să participați alături de copii, fiind vorba de o temă pentru toată familia.

Taxa

Taxa pentru un participant este de 25 lei. Exemplu: taxa pentru 1 părinte și 1 copil este de 50 de lei.

Grupul de vârstă recomandat este de 6-10 ani. Pot participa și copii de 5 ani, dar numai însoțiți de părinți.

Plata se face la sosire.

Rezervarea

Rezervarea se face la începutul săptămânii activității, prin completarea formularului de pe site sau la adresa artelierd@yahoo.com

Nu facem rezervări pe Facebook sau telefonic.

Rugăminte

Vă rugăm să faceți rezervarea cu seriozitate și numai dacă sunteți siguri că puteți participa.

Pentru alte detalii

Telefon 0739 661 473

Cine susține programul

Programul, conceput în parteneriat cu echipa Muzeului Hărților, este susținut de Daniela Mișcov, asistată de Andrei Mișcov.

Un tablou, o poveste si noi

Vă invităm în 9 și 12 ianuarie, ora 11.00, la Muzeul Theodor Pallady, la programul cultural creativ ”Un tablou, o poveste și noi” inspirat de  întâmplările iernii, făurite din zăpadă, așa cum le-au văzut pictorii și scriitorii. Vom admira împreună obiecte inedite din colecția muzeului, tablouri și povești, iar în frumosul cerdac al casei Melik, ne transformăm în mici artiști. Programul este realizat de Asociația Artelier D în parteneriat cu Muzeul Național de Artă.

Nea, zăpadă, omăt – Joi, 9 ianuarie, ora 11.00.  Zăpada albă și pufoasă ne fascinează în fiecare iarnă. Tabloul Peisaj de iarnă, de Ion Țuculescu, de la Muzeul Colecțiilor de Artă și  povestirea Tris, o inimă și-un vis, de Victoria Pătrașcu (revista Fabulafia nr. 2 din 2015), ne vor ghida aventurile imaginare din universul hibernal. Oare ce obiect din muzeu ne face să ne gândim la iarnă? Re-compunem cele două opere, pictăm cu alb pe fond negru.

De-a v-ați ascunselea- Duminică, 12 ianuarie, ora 11.00. Cum își petreceau oamenii iarna acum câteva sute de ani? Descoperim răspunsul studiind tablourile lui  Pieter Brueghel cel Tânăr, Iarna, din Galeria Europeană și tabloul Vânători în zăpadă, de Pieter Brueghel cel Bătrân, de la Muzeul de artă din Viena.  In partea a doua a activității, alcătuim o poveste pentru banda desenată De-a v-ați ascunselea,  de Ileana Surducan (revista Fabulafia nr. 2 din 2015).

 

Durata: 1 oră și jumătate

Taxa: 27 lei pentru copil, 20 lei pentru părinte

Număr maxim de participanți: 10 familii

Părinții pot participa alături de copii, achitând taxa corespunzătoare

Rezervarea se face pe baza achitării avansului.

Avans reprezintă 50% din sumă, se achită prin prin transfer bancar, în contul RO12 BTRL RONC RT04 8949 8301, Banca Transilvania, pe numele Daniela Mișcov, menționând numele programului și data.