Creangă prin lupă

lecturi comentate prin mijloace multimedia

Amintiri de primăvară, 3 mai și 16 mai, ora 10

Pentru a veni în ajutorul școlarilor, care au de studiat fragmente din Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, vă propunem un program de 4 lecturi repovestite și comentate prin lupa timpului nostru. Lupa noastră simbolică transformă stilul arhaic de sec XIX într-unul modern și ne ajută să înțelegem nu doar limba lui Creangă, ci și lumea de atunci, la care nu mai avem acces.

Vom vorbi despre preocupările și jocurile copiilor de acum două secole. Pe bază de hărți, desene, fotografii și muzică,  copiii vor lua parte la reconstituirea unei lumi, așa cum ar călători printr-un muzeu al copilăriei.

In 3 și 16 mai, Daniela Mișcov povestește, în limba de azi, o amintire celebră de-a lui Creangă, La cireșe, și una mai puțin cunoscută-Fuga cu pluta, după episodul Caprele Irinucăi.

Repovestim întâmplarea La cireșe, ca să înțelegem de ce a mers Nică la cireșe.  Ne punem în pielea lui și încercăm să găsim o ieșire.  Apoi facem un exercițiu creativ și compunem un alt final.

Fuga cu pluta

Aflăm ce se întâmplă cu Nică dupa boroboața cu bolovanul și caprele Irinucăi. Fuga cu pluta este o întâmplare la fel de palpitantă precum celelalte, dar mai puțin cunoscută. Urmărim harta cu traseul celor doi fugari prin Moldova. Invățăm despre rolul plutelor și cum funcționează acestea. Se mai exploatează lemn de pe dealurile Moldovei, mai există păduri, ce putem face ca să protejăm pădurile și patrimoniul?- răspundem la întrebări și facem propuneri.

PARTEA A DOUA

Amintiri de vară, 24 mai și 30 mai, ora 10

Pupăza din tei- Repovestim întâmplarea și discutăm despre cauze și consecințe: de ce a stârnit Nică atâta mânie din pricina unei păsări sălbatice?  Mai există pupeze astăzi, care este relația oamenilor cu ele?   Ce înseamnă timpul pentru noi și cum îl măsurăm? Adăugăm în povestire,  încă o întâmplare de vară, mai puțin cunoscută, dar la fel de plină de emoții- Biciul lui Moș Chiorpec, prilej de a afla despre jucăriile și jocurile verii la țară, în secolele al XIX –lea, dar și despre ale noastre, de secol XXI.

Cum se desfășoară

Ora 10 a programării se referă la sesiunea live pe Zoom, care durează 30 minute. Celelalte materiale sunt accesibile la orice oră, pe baza linkului. Se recomandă vizionarea celor 10 minute cu lectura de pe YouTube înainte de sesiunea live, pentru ca participanții să aibă proaspete în minte detaliile textului.

Cum se desfășoară

Programul conține

lectură filmată și comentată de 10 minute, pe un canal YouTube special creat, accesibil pe bază de înscriere,

-urmată de o sesiune live de 30 minute pe platforma Zoom, în 3 și 16 mai, ora 10

– cât și fișe de resurse pentru explorarea mai departe a conținutului, prin Google doc.

Sesiunea din 16 mai are același conținut cu cea din 3 mai.

Număr participanți

La fiecare sesiune numărul maxim de participanți este de 7 copii.

Onorariul

Onorariul este o donație de 25 lei/copil, achitată în contul RO12BTRLRONCRT0489498301, Banca Transilvania, pentru Daniela Miscov , până la data activității rezervate, cu numele programului specificat.

După confirmarea de plată, participanții primesc linkul de acces la conferința Zoom, la înregistrarea video de pe YouTube și la materialele din Google doc.

Rezervarea se face prin completarea formularului de pe site și este confirmată pe email.

Harnicia din poveste

Oare aţi observat că in poveştile româneşti (ii includ şi pe autorii culţi, Slavici, Creanga) toata lumea are treaba si « de facut treaba nu cade coada nimănui « ? Şi invers, cei  putini care nu isi văd de treaba sunt pedepsiţi, izolati ori devin tinta glumelor tuturor ?

Fata mosului nu ezită sa facă munci grele cand i se cere : sa lipeasca un cuptor, să curete un par de omizi si sa sleieasca o fantana (adica sa o curete de mizerii si de namol), iar fata babei plateste scump lenea si rautatea.  Stan isi face mamaliga, iar cocosul merge pana in panzele albe si trece prin grele incercari ca sa recupereze lucrul sau, punguta cu doi bani. Chiar cei care sunt in pauza şi joaca ori zic din fluier cunosc bine mesteşugul- atat al cantatului, cat şi al confectionatului unui fluier, pe care il fac, de exemplu, din inimă de cireş, să zica mai cu foc. Câteodată oamenii povestilor se odihnesc, dar atunci gândesc sau meditează, ori privesc cu nesaţ cerul, visând să meargă până la capatul pamantului, acolo unde el se intalneste cu cerul. Ori stand la rand la moara (care tot treaba e !) spun «minciuni », adica, pur si simplu, snoave si povesti. Femeia care nu stie sa faca nimic, pentru ca nu a fost invatata acasa de parinti ( «  pe mine nu ma lasa sa fac nimic din toate astea, fiindca ostenesc si mi se strica mainile), primeste o lectie dura in noua familie, despre ordine, curatenie, gatit.

 

In aceasta ordine exemplara, care da un sens lumii, intra si copiii. Nica este aspru pedepsit cand culca la pamant campul de canepa, fugind de matusa Marioara. Fiindca tatal lui trebuie sa plateasca o amenda piparata din cauza acestei pagube. Smaranda, mama lui Nica, o femeie simpla, fara carte, stie ca trebuie ori sa muncesti, ori sa inveti : « Ale noastre sunt flori la ureche pe langă cele ce spune in carti. Ș-apoi, să fie cineva de tot bou, inca nu este bine. Din cărti culegi multă înelepciune; și la dreptul vorbind nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare. »

 

Cat despre omul lenes din povestea lui Creanga,  cel caruia nu-i plac posmagii decat muieti, el are parte de un tratament extrem de eliminare din lumea satului, ca o demonstratie impinsa la absurd si cu un semn moral explicit> Iata ce se intampla cu lenesii ! (Dar Creanga distilieaza si umor in aceasta situatie, negru, dar tot umor ramane).  Un astfel de personaj are clone si in alte povesti, populare sau adaptate. Si tot asa i se intampla, este amenintat cu moartea. Se intampla insa ceva interesant, pe unii dintre lenesii eliminati din familie si din sat nevoile il invata si ii desteapta, cazul cel mai celebru este al personajului de tip Danila Prepeleac, pagubosul nepriceput care ajunge in final sa-l pacaleasca si pe dracul. Este intalnit atat in ipostaza masculina, cat si feminina.Cum invata ceva util, cum se lecuieste si este reprimit in sat, in familie, printre ai sai.

 

Ati observat ca nimeni nu pierde timpul, desi nu se vorbeste asa de mult despre timp, fiindca toate lucrurile sunt facute la timpul lor ?

O intreaga filosofie a harniciei si scopului bun si un mod de existenta solid, verificat, se desprind din povestile romanesti, daca le re-citesti cu luare aminte.

 

Voi mai scrie despre povestile romanesti (episodul urmator va fi dedicat fantanilor- faruri, oaze, portaluri, surse de viata si adevar, legaturi spirituale intre cer si pamant), cat si despre editiile vechi si frumoase din trecut, adevarate bijuterii, pe care le pastrez cu dragoste in biblioteca. De cate ori aleg cate o carte din copilarie ea imi spune la ureche, pe langa povestea din filele ei, si povestea mea de atunci. Poate si acesta sa fie un motiv pentru care e bine sa cumparam carti copiilor si sa le pastram. Cartile ne restituie vii toate amintirile.