citind copiilor

Povestile pacalitorului si morala


  1. Cocoşul care devine elefant

Este util de ştiut că poveştile cu păcălitori există în toată lumea, pe toate continentele, dintotdeauna.

Păcălitorii sunt fie oameni, un fel de Păcală, fie animale, precum vulpea în folclorul românesc. In literatura de specialitate se numesc trickster stories.

In poveştile româneşti, iepurele este fricos şi o potenţială victimă, dar în poveştile africane, iepurele este chiar păcălitorul. Iepurele îi păcăleşte pe hienă, pe elefant şi pe hipopotam, animale mult mai mari şi mai „înspăimântătoare”. Deci până la urmă este vorba de o mască, pe care o poate purta orice animal, individualizat în funcţie de contextul cultural şi aria geografică

Tocmai aceasta este miza poveştilor de acest tip. Păcălitorul este mic, aparent neajutorat şi vulnerabil, sau nepregătit, dar reuşeşte să rezolve lucruri complicate, deseori păcălind şi dând o lecţie celor naivi, înfumuraţi, sau lipsiţi de experienţă. Este unul dintre episoadele luptei pentru supravieţuire şi felul cum iniţierea poate conduce la acumularea de experienţă, pentru o bună protecţie.

In Carte de colorat cu Poveşti româneşti sunt citate două astfel de poveşti cu păcălitori, ambele de Ion Creangă. Punguţa cu doi bani şi Ursul păcălit de vulpe.

PungutaCuDoiBani

Imagine din Carte de colorat cu poveşti româneşti

Este încântător, mai ales când eşti copil, să citeşti Punguţa cu doi bani, povestea cocoşului care l-a înfundat pe boier. La vârsta copilăriei, parcă eşti cu atât mai solidar cu cocoşul, fiindcă şi tu eşti mic şi uneori ţi se ia punguţa, sau nu ţi se dă atunci când ţi se cuvine.

In mod limpede, situaţia porneşte de la un caz de nedreptate. Cocoşul a găsit o punguţă, iar boierul i-a luat-o, deşi nu era a lui. Trebuie să ne gândim puţin mai departe însă. Cocoşul fusese deja pedepsit, mai precis fusese bătut de moş, fiindcă nu îi dădea ouă. Altă nedreptate, fiindcă se presupune că el era un cocoş bun, doar că nu dădea ouă, ceea ce era imposibil de fapt. Este uşor de imaginat că, după un astfel de tratament, cocoşul este plin de frustrare, dar şi de hotărâre. Când discutăm aceste situaţii cu copiii e bine să ne referim la cazuri reale de nedreptate, astfel ca ei să poată empatiza cu personajele. Mai mult încă, să le dăm viaţă, prin dialog şi discuţii, eventual folosind păpuşi şi voce adecvată, care să exprime emoţiile în mod realist: supărare, hotărâre, etc.

Moşul poftea la ouă, îi cere babei, dar ea nu îi dă, deşi ar putea. Situaţie socială des întâlnită: bogaţii nu vor să dea nimic săracilor. Ce rămâne de făcut? Să suporţi mocnind în tine, răbdând. Să te revolţi, dacă poţi. Sau să te răzbuni pe alţii mai slabi şi să-i pui pe ei să-ţi rezolve situaţia. Mentalitatea ţapului ispăşitor este specifică omului şi este întâlnită încă din cele mai vechi timpuri. Antropologi precum Rene Girard au interpretat istoria umanităţii prin acest tip de mentalitate.

Mentalitatea “ţapului ispăşitor” înseamnă a proiecta o frustrare sau gânduri şi emoţii nedorite asupra altcuiva, care devine “ţap ispăşitor”. Acest concept poate fi extins la grupuri, iar una din formele extreme de răzbunare politică o reprezintă genocidul. https://en.wikipedia.org/wiki/Scapegoating

Cocoşul, care se presupune că are o relaţie bună cu stăpânul său, deşi este bătut (trebuie să ştim că bataia a fost şi mai este încă o practică des întâlnită de a-ţi demonstra puterea şi autoritatea, în relaţie cu cei consideraţi inferiori, ca vârstă, putere, experienţă; e util să fie explicat şi dezbătut acest lucru cu copiii, mai degrabă decât să se elimine pasajul din lectură), merge să rezolve problema. Norocul este de partea lui, semn că el este un personaj pozitiv. Găseşte punguţa, iar din acest moment încolo nimeni şi nimic nu mai poate sta în calea hotârârii lui de a duce punguţa moşului acasă.

Tot ce se întâmplă de acum incolo, tentativele boierului de a-i sta în cale, reprezintă nişte probe la care este supus curajul cocoşului. Trebuie subliniat că este vorba de curaj, nu de intervenţii divine sau manipulare din partea autorului. Este însă felul autorului de a demonstra curajul, tranformând nişte expresii metaforice în fapte.

Va urma

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s