Cum stimulăm creativitatea copilului?- 1


In mod paradoxal, încurajăm creativitatea copilului atunci când creaţia lui NU răspunde criteriilor noastre. Atunci când iepurele lui este mov, nu alb, ca al nostru; atunci când iepuraşii stau cocoţaţi pe stâlpi, în loc să ţopăie prin iarbă, ca în povestea noastră; atunci când piticul său din lut arată ca un urs „cu glotă” (exemple de la atelierele noastre recente), nu cu scufie ascuţită, ca în modelul nostru. Mintea copilului a făcut un salt creativ, atunci când el concepe lucrurile altfel, neaşteptat.

Invers, atunci când execută lucrurile corect, după model (tipul de activitate do-it-yourself, care în restul Europei- la creşe, grădiniţe şi ateliere- reprezintă o experienţă depăşită), el doar şi-a exersat nişte abilităţi şi a descoperit nişte materiale (ceea ce nu e puţin, în special la noi, care le descoperim acum), dar în lumea imaginaţiei el nu a pătruns încă.

Un alt lucru important, ceea ce au observat experţii în pedagogie belgieni (desigur că nu numai ei): pentru ca imaginaţia şi creativitatea copilului să prindă aripi este nevoie de un spaţiu care să stimuleze descoperirea, reflecţia, visarea, încercările, libertatea.
Şi foarte important, de asemenea: „pentru a respecta creativitatea copilului şi dezvoltarea imaginaţiei este necesar ca el să întâlnească adulţi a căror imaginaţie este vie.”1
Urmează să mă refer la aceste două module ale procesului stimulării creativităţii în articole distincte.

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

4 poveşti în aer liber, în parteneriat cu Sandra Afterschool, în parcul Titan. In săptămâna Şcoala Altfel, aprilie 2014.

Una dintre cheile importante pentru deszăgăzuirea imaginaţiei o reprezintă întâlnirea cu Arta. Intrucât Arta reprezintă un imens concentrat de imaginaţie al omenirii. De asemenea, Arta are asemenea energie,vibraţie şi viaţă instilată încât ea are capacitatea infinită de a da viaţă mai departe (gânduri, emoţii, dorinţa de a crea, de a visa cu ochii deschişi) şi a stimula creaţii noi.
Dar o bună întâlnire cu Arta trebuie pregătită. De asemenea, o altă activitate necesară este follow-up-ul: ce facem după aceea, cum discutăm,cum lucrăm, cum aflăm impresiile copilului. Fără aceste două etape, întâlnirea cu Arta nu se realizează decât superficial, la nivel de impresii.

Gradinita din Helsinki. In timpul unui atelier de teatru susţinut de Toihaus Theater din Salzburg.

Gradinita din Helsinki. In timpul unui atelier de teatru susţinut de Toihaus Theater din Salzburg.

In acest sens, pedagogii şi artiştii belgieni care lucrează cu copiii au de respectat un Cod al calităţii, care merită luat ca reper şi de alţii, întrucât funcţionează de peste 20 ani şi este un îndrumar eficient. Unul dintre criteriile importante ale acestui cod este respectul faţă de copil, la modul etic. Să îi oferi un conţinut bogat şi adecvat vârstei. De aceea, activităţile artistice, educative şi creative care se adresează „copiilor de la 2 la 12 ani” nu respectă, nici din punctul meu de vedere, criteriul calităţii. La modul serios, profesionist şi responsabil nu poţi concepe o activitate de calitate pentru asemenea grup larg de vârstă, respectând nivelul de dezvoltare psiho-cognitivă al tuturor membrilor săi.

In ceea ce priveşte accesul la Artă- expoziţii, muzee, concerte, evenimente de artele spectacolului- aici situaţia este diferită. Sunt de părere, din contră, că accesul tuturor copiilor ar trebui să fie permis, indiferent de vârstă, aşa cum se întâmplă în restul Europei, nu limitat, cum se procedează deseori la noi. Evident, respectând nişte norme, nişte reguli de comportament în aceste spaţii publice. Mai mult decât atât, accesul copiilor la evenimentele instituţiilor subvenţionate din fonduri publice ar trebui încurajat prin preţul biletelor, prin programe speciale, abonamente, etc.

Oare cum arată un spaţiu de educaţie care să stimuleze creativitatea? Imi propun în articolul următor să ofer câteva indicii, analizând un spaţiu de educaţie după principiile Reggio Emilia, special conceput pentru imaginaţie şi creativitate. De asemenea, voi relata impresii ale vizitei la o grădiniţă din Helsinki, în luna septembrie 2013.

––––
1. Citat din “How can we develop the young child’s creativity through the continuing education of adults?”, Isabelle Chavepeyer şi Carine Lesage, F.R.A.J.E-Centre de Formation Permanente et de Recherche dans les milieux d’Accueil du Jeune Enfant, din volumul: “Small size, A space to Grow”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s