Harnicia din poveste


Oare aţi observat că in poveştile româneşti (ii includ şi pe autorii culţi, Slavici, Creanga) toata lumea are treaba si « de facut treaba nu cade coada nimănui « ? Şi invers, cei  putini care nu isi văd de treaba sunt pedepsiţi, izolati ori devin tinta glumelor tuturor ?

Fata mosului nu ezită sa facă munci grele cand i se cere : sa lipeasca un cuptor, să curete un par de omizi si sa sleieasca o fantana (adica sa o curete de mizerii si de namol), iar fata babei plateste scump lenea si rautatea.  Stan isi face mamaliga, iar cocosul merge pana in panzele albe si trece prin grele incercari ca sa recupereze lucrul sau, punguta cu doi bani. Chiar cei care sunt in pauza şi joaca ori zic din fluier cunosc bine mesteşugul- atat al cantatului, cat şi al confectionatului unui fluier, pe care il fac, de exemplu, din inimă de cireş, să zica mai cu foc. Câteodată oamenii povestilor se odihnesc, dar atunci gândesc sau meditează, ori privesc cu nesaţ cerul, visând să meargă până la capatul pamantului, acolo unde el se intalneste cu cerul. Ori stand la rand la moara (care tot treaba e !) spun «minciuni », adica, pur si simplu, snoave si povesti. Femeia care nu stie sa faca nimic, pentru ca nu a fost invatata acasa de parinti ( «  pe mine nu ma lasa sa fac nimic din toate astea, fiindca ostenesc si mi se strica mainile), primeste o lectie dura in noua familie, despre ordine, curatenie, gatit.

 

In aceasta ordine exemplara, care da un sens lumii, intra si copiii. Nica este aspru pedepsit cand culca la pamant campul de canepa, fugind de matusa Marioara. Fiindca tatal lui trebuie sa plateasca o amenda piparata din cauza acestei pagube. Smaranda, mama lui Nica, o femeie simpla, fara carte, stie ca trebuie ori sa muncesti, ori sa inveti : « Ale noastre sunt flori la ureche pe langă cele ce spune in carti. Ș-apoi, să fie cineva de tot bou, inca nu este bine. Din cărti culegi multă înelepciune; și la dreptul vorbind nu ești numai așa, o vacă de muls pentru fiecare. »

 

Cat despre omul lenes din povestea lui Creanga,  cel caruia nu-i plac posmagii decat muieti, el are parte de un tratament extrem de eliminare din lumea satului, ca o demonstratie impinsa la absurd si cu un semn moral explicit> Iata ce se intampla cu lenesii ! (Dar Creanga distilieaza si umor in aceasta situatie, negru, dar tot umor ramane).  Un astfel de personaj are clone si in alte povesti, populare sau adaptate. Si tot asa i se intampla, este amenintat cu moartea. Se intampla insa ceva interesant, pe unii dintre lenesii eliminati din familie si din sat nevoile il invata si ii desteapta, cazul cel mai celebru este al personajului de tip Danila Prepeleac, pagubosul nepriceput care ajunge in final sa-l pacaleasca si pe dracul. Este intalnit atat in ipostaza masculina, cat si feminina.Cum invata ceva util, cum se lecuieste si este reprimit in sat, in familie, printre ai sai.

 

Ati observat ca nimeni nu pierde timpul, desi nu se vorbeste asa de mult despre timp, fiindca toate lucrurile sunt facute la timpul lor ?

O intreaga filosofie a harniciei si scopului bun si un mod de existenta solid, verificat, se desprind din povestile romanesti, daca le re-citesti cu luare aminte.

 

Voi mai scrie despre povestile romanesti (episodul urmator va fi dedicat fantanilor- faruri, oaze, portaluri, surse de viata si adevar, legaturi spirituale intre cer si pamant), cat si despre editiile vechi si frumoase din trecut, adevarate bijuterii, pe care le pastrez cu dragoste in biblioteca. De cate ori aleg cate o carte din copilarie ea imi spune la ureche, pe langa povestea din filele ei, si povestea mea de atunci. Poate si acesta sa fie un motiv pentru care e bine sa cumparam carti copiilor si sa le pastram. Cartile ne restituie vii toate amintirile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s